MUGUR ISĂRESCU: "Avem cea mai scăzută intermediere financiară din Europa"

Ţara noastră are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Europa, a spus ieri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), cu ocazia conferinţei de prezentare a "Raportului asupra stabilităţii financiare - decembrie 2022".

Domnia sa a afirmat: "Intermedierea financiară este cea mai scăzută din Europa. Cineva ar putea să spună că, o intermediere scăzută însemnă credite puţine şi riscuri puţine. Sigur că dacă nu dai credite nu ai riscuri şi stăm liniştiţi din punctul acesta de vedere. Dar nu este chiar aşa. Nu avem nevoie de dezvoltare, nu avem nevoie de bani? Întreprinderile româneşti nu au nevoie de credit bancar? Poate că nu au nevoie, poate că au alte surse de finanţare. Care sunt ele? Cum de trăiesc aceste firme? Este mai brează România din punctul de vedere al situaţiei întreprinderilor? Suntem până şi sub bulgari (...)".

În opinia sa, una dintre explicaţii ţine de faptul că, o bună parte din economie este formată din societăţi multinaţionale sau societăţi mari, care se finanţează direct din exterior. "Dacă sectorul privat cu capital românesc este să zicem jumătate, raportarea credit la PIB - pentru că asta înseamnă intermediere - nu trebuie făcută pe tot PIB-ul, ci pe jumătate. Mai analizăm situaţia, pentru că nu ştim exact care este ponderea sectorului privat pur românesc. Dar putem vedea empiric şi pe bază de sondaje nu foarte complicate. Te duci de exemplu la Dacia şi vezi că se împrumtă din exterior, de la societatea mamă sau din piaţa din Franţa. Iau credit mai ieftin şi mai rapid", a spus guvernatorul.

Mugur Isărescu a adăugat: "Datoria externă a României, datoria privată este foarte mare. O parte din datoria privată este rezultată din faptul că, în loc să se împrumute (n.r. firmele mari) din interior şi să avem o intermediere financiară mai mare, deci o pondere mai mare a creditului intern, avem împrumuturi din exterior care apar în statistică în datoria privată, datorie externă. Poate este o explicaţie".

Conform guvernatorului BNR, un alt motiv pentru gradul redus de intermediere financiară ţine de faptul că, o bună parte din firmele româneşti sunt subcapitalizate şi au chiar capitaluri negative. "Păi cum să obţină credite? Într-adevăr apare întrebarea cum trăiesc ? (...) Se poate spune că este foarte bine că trăiesc. Angajează forţă de muncă, plătesc şi salariile, probabil mai plătesc şi nişte impozite - este un subiect deschis pentru dezbatere serioasă", a spus Isărescu,

Guvernatorul a completat: "Un alt motiv care mi s-a spus este că «băncile din România suflă şi în iaurt». Ce să facă? Dacă un bancher dă un credit unei societăţi cu capital negativ, nu e chiar penal, dar nici departe. Dă bani cuiva despre care ştie de la început că nu are cum să-i dea înapoi. Nu are nicio garanţie. Aici au şi ei dreptate (...)".

Mugur Isărescu a mai spus că în ţara noastră este inflaţie, Banca Naţională a României se luptă cu ea, dar trebuie să asigure şi stabilitatea financiară. "Progresele în ceea ce priveşte inflaţia se vor face treptat; este un alt tip de inflaţie. Este cum se spunea pe vremea mea cost - push inflation, is not exactly demand pull, mainly cost push. Terminologia actuală a evoluat. Se vorbeşte de inflaţie pe partea ofertei", a afirmat guvernatorul.

În decembria anul trecut, rata anuală a inflaţiei din ţara noastră s-a ridicat la 16,4%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Conform ultimelor prognoze ale BNR, în trimestrul al patrulea al acestui an inflaţia va fi de 11,2% (±1,7%), urmând să scadă la 4,2% în trimestrul al treilea din 2024.

Săptămâna trecută, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75%, echivalentul unei creşteri cu 25 de puncte de bază. Astfel, BNR a continuat să micşoreze pasul de creştere, după ce la şedinţele anterioare temperase gradual majorarea ratelor.