MUGUR ISĂRESCU: "Avem o creştere economică nesustenabilă"

Prognoza de inflaţie pentru finalul anului în curs a scăzut la 3,8%, conform celui mai recent raport al Băncii Naţionale a României, prezentat la sfârşitul săptămânii trecute de guvernatorul Mugur Isărescu. Dacă în al trei-lea trimestru al lui 2019, inflaţia s-a situat la o limită superioară, de 4,2%, în ultimele trei luni ale anului se preconizează o scădere cu 0,4 puncte procentuale datorită scăderii preţului legumelor şi fructelor şi a diminuării cotaţiei internaţionale a petrolului. Spre deosebire de ţara noastră, rata inflaţiei în Zona Euro se situează între 0,5% şi 1%.

În raport, se arată: "Determinante pentru tendinţa dezinflaţionistă au fost ieftinirile înregistrate pe segmentul legumelor, în contextul materializării unei recolte favorabile la nivel european. Influenţe de sens opus au provenit din partea preţurilor produselor din tutun, respectiv a dinamizării uşoare a inflaţiei de bază CORE2 ajustat, indicând persistenţa presiunilor inflaţioniste din partea factorilor fundamentali. Rata anuală medie a inflaţiei şi-a continuat scăderea pe parcursul trimestrului III, până la 3,8% în cazul indicelui determinat pe baza metodologiei naţionale - IPC, şi, respectiv, 3,9% pentru indicatorul calculat conform structurii armonizate - IAPC. Totodată, indicatorul mediu anual a continuat să înregistreze cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE pentru a paisprezecea lună consecutiv, ecartul faţă de media europeană menţinându-se la peste 2 puncte procentuale. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a continuat şi pe parcursul trimestrului III 2019 traiectoria ascendentă vizibilă de la începutul anului, ajungând la 3,4% în luna septembrie, nivel superior cu 0,1 puncte procentuale celui consemnat la finele trimes-trului anterior. Avansul componentei a fost indus în principal de segmentul mărfurilor alimentare, preponderent pe fondul persistenţei efectelor virusului pestei porcine, cu impact la nivel global. În acelaşi timp, inflaţia de bază a continuat să recepteze în manieră persistentă presiuni pe canalul costurilor companiilor, în condiţiile atât ale avansului consistent al veniturilor salariale, cât şi, în perioada recentă, ale amplificării presiunilor din partea costurilor cu energia. În aces-te condiţii, dinamicile anuale ale preţurilor bunurilor nealimentare şi serviciilor de piaţă au urcat gradual până la cele mai înalte valori ale acestei etape de expansiune economică".

Conform aceluiaşi raport, inflaţia prog-nozată pentru finalul anului viitor se va situa la 3,1%, cu 0,3 puncte procentuale mai mică faţă de estimările făcute de BNR, în urmă cu un trimestru, pentru decembrie 2020.

Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că economia ţării noastre nu este "nici în prăpastie, nici pe marginea ei" şi crede că BNR se va înţelege cu noul guvern asupra politicii fiscale. El a spus că economia este într-o situaţie delicată, dar controlabilă. Domnia sa consideră că va ajunge la o înţelegere cu guvernul Orban, cu privire la politica fiscală necesară pentru a corecta derapajele actuale. Isărescu a spus: "Ne vom înţelege cu noul guvern pentru a nu avea o politică fiscală discreţionară. Vom analiza măsurile avute în vedere în domeniul salarial, acestea fiind foarte importante. Nu sunt împotriva creşterilor salariale sau a majorării altor venituri, dar aceste creşteri trebuie să fie suportate de economie şi să nu se ducă în plan extern - în inflaţie sau în deficitul comercial sau în amândouă, deodată. Din păcate, în ultimii trei ani, creşterile veniturilor s-au dus cu precădere în deficitul comercial şi, din această cauză, este vizibilă deterioarea deficitului extern de cont curent".

Şeful băncii centrale a atras atenţia că actuala creştere economică este bazată pe consum, iar din cauza acestui fapt nu se poate vorbi despre o creştere sustenabilă. Creşterea consumului ar trebui atenuată, consideră guvernatorul BNR, iar soluţia o reprezintă modificarea politicii fiscale. Isărescu a spus: "Multe dintre majorările salariale au fost justificate, dar nu toate, nu peste tot. Trebuie luate măsuri, dar nu trebuie să grăbim corecţii care pot crea şocuri în economie. Ajustările trebuie să privească în primul rând excepţiile din Codul Fiscal, care sunt prea multe. Sunt analişti care vorbesc despre majorarea de impozite, dar acest lucru ne-ar afunda într-o politică fiscală prociclică. Ar trebui să facem anumite ajustări, fără să bruscăm economia".

BNR a atras atenţia de mai multe ori, în trecut, asupra creşterilor accelerate a cheltuielor cu salariile şi pensiile, cheltuieli care pun presiune pe inflaţie şi pe competitivitatea economiei româneşti.

Mugur Isărescu s-a referit şi la presiunea existentă pe piaţa muncii din ţara noastră. Guvernatorul BNR susţine că pe piaţa muncii s-a accentuat necorelarea între pregătirea profesională şi locurile de muncă. "Avem o cerere de forţă de muncă mai mare decât oferta şi avem şi o problemă structurală. Nu se îmbină ceea ce cere piaţa şi ce oferă societatea", a spus Isărescu. Şeful BNR a continuat: "Printre potenţialele cauze de abatere a ratei inflaţiei sunt: evoluţiile economiilor externe, preţurile materiilor prime, politica fiscală, tensiunile din piaţa muncii. Dacă mergeţi prin ţară veţi vedea că sunt zone în care nu mai găseşti oameni pe care să-i aduci la muncă. Problema noastră e una fiscală şi o spun asta fără răutate. E foarte bine că s-au mărit salariile, doar că ritmul în care s-au făcut aceste majorări nu este acoperit de economie".

De altfel în raportul trimestrial pe inflaţie întocmit de BNR se arată: "Rata anuală de creştere a costurilor unitare cu forţa de muncă pe ansamblul economiei s-a temperat în trimes-trul II 2019 până la 3,2% (-2,9 puncte procentuale comparativ cu intervalul anterior), exclusiv pe fondul încetinirii avansului anual al remunerării salariale. În schimb, şi în perioada aprilie-august mişcarea dinamicii anuale a cos-turilor salariale unitare din industrie a fost de sens contrar, intensificându-se până la 14,1% (+3,8 puncte procentuale faţă de primul trimestru al anului), nivel remarcabil în perioada postcriză, mai ales sub efectul pierderilor de productivitate. Ascensiunea, cu repercusiuni atât din perspectiva presiunilor inflaţioniste, cât şi a competitivităţii, a fost antrenată cu preponderenţă de sectorul prelucrător (excepţii notabile fiind industria de prelucrare a hidrocarburilor şi, respectiv, cea a altor mijloace de transport), în special ca rezultat al contracţiei producţiei, odată cu deteriorarea climatului macroeconomic din zona euro, principalul partener comercial".

Singurul domeniu în care nu sunt probleme este cel al construcţiilor care a fost ajutat de prevederile Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, fapt care a dus la dinamizarea activităţii în acest sector, la dinamizarea investiţiilor, lucru constatat şi în raportul pe inflaţie întocmit de specialiştii BNR. Conform documentului respectiv, activitatea în domeniul construcţiilor a crescut cu pes-te 10% în primul trimestru al anului curent, pentru ca, la sfârşitul lunii octombrie să consemneze o creştere de 8%.