Românii din străinătate au trimis iniţial bani în ţară pentru a-şi ajuta familiile, dar cu timpul s-a constatat că aceştia au început să facă investiţii productive, în mici activităţi de afaceri, a precizat, vineri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unei conferinţe de presă.
Domnia sa a declarat: "Informaţiile cuprinse în fluxul acesta de bani (n.r. banii trimişi în ţară de românii plecaţi în străinătate), conţin cel puţin sâmburii altor informaţii esenţiale. De exemplu, îţi dai seama, din repartiţia geografică a trimiterilor de bani din străinătate către România, care este şi mişcarea în sens invers. Cam de unde au plecat cei mai mulţi români în străinătate. Îţi mai dai seama, dacă te uiţi cu atenţie la cifre şi cam care este componenţa remiterilor.
Iniţial, au fost pentru a ajuta familiile din România, dar cu timpul s-a constat, uitându-ne cu atenţie la aceste remiteri, că oamenii au vrut să facă mici investiţii. Mici investiţii însemnând case, din patriotism local, din nevoie, din aspiraţie. Aspiraţia de a veni cândva în ţară. Apoi, uitându-te şi mai atent la aceste cifre constaţi că unii au trimis bani pentru a începe în România mici activităţi de afaceri, ceea ce este un lucru bun. Acelea chiar sunt investiţii productive".
Mugur Isărescu a subliniat că, potrivit datelor Băncii Naţionale, o parte importantă din compensarea deficitului comercial al ţării este dat de banii trimişi de românii din străinătate.
Domnia sa a spus: "BNR se ocupă de statistica balanţei de plăţi, care este o statistică dificilă. De câţiva ani o facem nu pe bază de date bancare, adică cerem băncilor date despre plăţile şi încasările externe, ci o facem pe bază de survey-uri (n.r. sondaj de opinie). Trimitem oameni care se duc la rădăcina plăţilor şi încasărilor externe, adică la întreprinderi. Este o activitate extrem de laborioasă. În balanţa de plăţi a României o să vedeţi cifrele, o bună parte din balansarea deficitului comercial al României vine de la remiterile românilor din străinătate".
Totodată, guvernatorul BNR a subliniat că cei plecaţi în străinătate sunt cei mai importanţi investitori străini în ţară. Potrivit domniei sale, o bună parte din persoanele care au plecat peste hotare provind din sate, din comune şi probabil vor să deschisă la întoarcerea în ţară, ei sau rudele lor, afaceri în agricultură.
Mugur Isărescu a adăugat: "Aceasta ar avea un efect pozitiv extraordinar asupra României cel puţin din două motive. Primul ar fi că potenţialul agricol al României este clar subvalorificat şi în al doilea rând că, alături de investiţiile mari, la fel de importante, poate chiar mai bune, ar fi şi investiţiile mici care ar stabiliza forţa de muncă şi ar duce la unităţi antreprenoriale de natură să valorifice resursele locale".
La rândul său, Cristina Dobre, preşedintele Fundaţiei Lufkin pentru Antreprenoriat şi Migraţie (Flame), a precizat că numărul românilor aflaţi în străinătate este de circa 3,5 milioane, Europa strângând cea mai mare parte a lor, ţări precum Italia, Spania, Germania şi Marea Britanie fiind principalele spaţii de destinaţie ale migranţilor din ţara noastră. Potrivit domniei sale, o ipoteză pe care o prezenta în urmă cu trei ani s-a confirmat, şi anume că un procent destul de mare din românii stabiliţi în Spania şi Italia se îndreptau către ţările nordice.
"Cercetările sociologice realizate în 2017 de către Fundaţie în rândul comunităţilor româneşti din Spania arătau că 21,8% dintre aceştia au declarat că doresc să emigreze în viitor în Marea Britanie, 12,7% în Germania şi 10% în Austria", a precizat Cristina Dobre.
Conform datelor prezentate în cadrul conferinţei, în anul 2017, românii ce lucrează în străinătate au trimis în ţară 3,79 miliarde de euro, faţă de 3,15 miliarde în 2016.