MUGUR ISĂRESCU, BNR: "Nu propunem o stimulare a creditării spre zona exuberanţei iraţionale"

Banca Naţională a României (BNR) nu doreşte o creştere rapidă a creditării în ţara noastră, care să se încheie cu o explozie a creditelor neperformante şi cu acuze adresate băncilor pentru un aşa-zis comportament înşelător, a precizat ieri Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în cadrul unui seminar pe tema intermedierii financiare.

Mugur Isărescu a spus: "Dezbaterea este despre cum să creştem sănătos intermediera financiară, respectiv să avem o creştere a creditului neguvernamental cu o rată superioară creşterii economice. În alţi termeni, să crească ponderea creditului neguvernamental în PIB. Folosesc intenţionat sintagma creştere sănătoasă, pentru a preciza că nu dorim orice fel de creştere a creditului. Nu propunem o stimulare a creditării spre zona "exuberanţei iraţionale", ca să folosesc cuvintele lui Alan Greenspan (n.r. fost preşedinte al Rezervei Federale). Exuberanţă sau creştere rapidă a creditării care să se termine în explozia creditelor neperformante. Şi concomitent în acuze vehemente adresate băncilor pentru un aşa numit comportament înşelător. Sau să se termine în pierderea încrederii între bancă şi client şi apoi mulţi paşi înapoi în ceea ce priveşte intermedierea. Am trăit de două ori acest coşmar şi categoric nu dorim să-l repetăm. S-a întâmplat în anii 90 - este adevărat că atunci România era într-o particularitate excesivă, dar am trăit un coşmar din acesta şi în anii 2000, în urma creditului în valută".

Conform Guvernatorului BNR, în ţara noastră intermedierea financiară a avut o evoluţie oscilantă de-a lungul timpului.

"După anul 2000, când am avut o creştere economică fără inflaţie, intermedierea a crescut spectaculos până la un maxim de circa 40% din PIB, în anii 2008-2011. Pentru ca ulterior, după ajustările impuse de criza financiară mondială să aibă loc o scădere semnificativă, ajungând la un minim de 25,3% în 2019. Este adevărat, anul trecut intermedierea a început că crească uşor, la 26,8%, dar şi ca urmare a scăderii PIB-ului, deci nu a fost numai creşterea creditării. Chiar daca statistica nu surprinde anumite particularităţi (...) această cifră de 26,8% este foarte scăzută, unii spun că este cea mai scăzută din Europa", a spus Mugur Isărescu.

În opinia sa, dacă în trecut nivelul redus al intermedierii financiare era pus pe seama lipsei banilor, în prezent nu mai poate fi vorba de o astfel de cauză.

"Avem cu 30% mai multe economisiri decât credit. Ce facem, ne apucăm să exportăm capitalul? Deocamdată, diferenţa este absorbită de deficitul bugetar. Dar nu aceasta este soluţia. Nu mai poate cineva să spună că ne lipsesc banii. Simplificând, avem bani dar creditarea nu merge. Mai mult, inflaţia şi dobânzile sunt la niveluri scăzute record. La recorduri istorice. Unii fac comparaţii caragioase. Că dobânzile la noi sunt de zece ori mai mari (...). Dacă la cineva dobânda este 0,1% şi la altcineva este 1% înseamnă că este de zece ori mai mare. Nu, dobânzile în România, atât pe partea de creditare câzt şi pe partea de depozite sunt la niveluri extrem de scăzute. Sunt sub rata inflaţiei".

De asemenea, Guvernatorul a punctat că trebuie avut în vedere faptul că sistemul bancar are şi funcţia de a tria calitatea investiţiilor şi activităţii economice, prin intermediul ratelor dobânzilor, care sunt scăzute şi probabil vor rămâne scăzute.

"Comparaţia rata dobânzii - rata rentabilităţii se face la nivelul sistemului bancar. Şi în Occident, aceste niveluri apropiate de bariera zero a ratei de dobândă sunt considerate periculoase, pentru că pot să genereze o bulă speculativă. Dar aici suntem. Chiar dacă sunt ceva mai mari decât în alte ţări, avem dobânzi scăzute şi probabil că vor rămâne scăzute. Vedeţi că reuşim să ţinem inflaţia sub control, avem exces de lichiditate în sistemul bancar, am impus limite creditării în valută şi, cu toate acestea, creditarea merge încă greoi", a conchis Mugur Isărescu.