MUGUR ISĂRESCU: "Creditarea sectorului corporatist creşte gâfâind"

Cererea pentru creditele în lei a rămas robustă, simţind, însă, o atenuare ce pare să fie în corelaţie cu derularea neuniformă a programului Prima Casă, dar cu discuţiile legate de cadrul legislativ, care nu au avut cum să încurajeze creditarea, a precizet, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu.

Şeful Băncii Centrale a subliniat şi faptul că segmentul împrumuturilor acordate sectorului corporatist creşte gâfâind.

Guvernatorul BNR a atras atenţia asupra faptului că există o serie de probleme în procesul de curăţarea a bilanţurilor, care încă nu s-a încheiat, nici în domeniul bancar, nici în cazul firmelor.

Mugur Isărescu a declarat: "Nu poţi să separi curăţarea bilanţurilor la nivelul băncilor de curăţarea bilanţurilor firmelor. Marile probleme acolo sunt - la companiile cu capital românesc. Este o temă care trebuie tratată pe larg".

Producătorii autohtoni pierd treptat piaţă internă, ca urmare a erodării competitivităţii prin preţ, este de părere Mugur Isărescu: "Am calculat cursul de schimb real efectiv, iar acesta denotă o pierdere de competitivitate. Producătorii autohtoni pierd piaţă internă treptat".

În ceea ce priveşte multinaţionalele, Mugur Isărescu a conchis: "Firmele străine trebuie să intre în legislaţia românească, să respecte fiscalitatea, regulile noastre. S-a discutat la fel cum se discută şi în Europa despre problema preţurilor de transfer. Aceasta nu este o chestiune simplă nicăieri în lume. Ştiu din anii "70 problema preţurilor de transfer. Ea e aproape perpetuă şi e legată de statutul multinaţionalelor".

Conform domniei sale, bancherii comerciali susţin că adevărata problemă constă în faptul că foarte greu găsesc clienţi bancabili. "Noi nu putem să îi stimulăm să dea credite nebancabile", a conchis Mugur Isărescu, subliniind că o problemă principală este maniera în care sunt capitalizate firmele româneşti.

Guvernatorul BNR evidenţiază că, în spaţiul public, orice mişcare a cursului, "uneori chiar minoră", stârneşte mari emoţii: "Există un dezechilibru între emoţia stârnită de depeciere şi de cea când leul se apreciază. Când leul se apreciază, emoţia e mai degrabă neînsemnată. Vă reamintesc că de la 4,44 lei pentru un euro la 4,54 lei pentru un euro sunt zece bani. Adică mai puţin de 3%. Vă spuneam în vară că nu ne ocupăm de mişcări de curs de sub 5%. Cu toate acestea, constatarea noastră este că orice mişcare stârneşte emoţii".

• BNR a revizuit în jos prognoza de inflaţie, la 1,7%

banca Centrală a revizuit în jos prognoza de inflaţie pentru finalul anului în curs, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%.

Pentru sfârşitul anului viitor, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,4%, cu 0,2 puncte procentuale peste prognoza precedentă, ţinta fiind de 2,5% (+/-1 punct procentual).

BNR estimează o inflaţie de 0,2%, la finalul lunii martie, cu un interval de incertitudine de 0,5% în sus sau în jos. De asemenea, pentru finalul lunii iunie, informaţiile BNR arată: "Scenariul de bază al prognozei reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflatiei în teritoriu pozitiv, în primul trimestru al anului 2017, pe fondul epuizării impactului reducerii la 20% a cotei standard a TVA. Palierul pe care rata anuală prognozată a inflaţiei se poziţionează este, însă, mai scăzut, iar creşterea ei ulterioară este relativ mai lentă, în principal ca urmare a noilor şocuri dezinflaţioniste pe partea ofertei survenite în intervalul noiembrie 2016 - februarie 2017. Acestea constau în scăderea tarifelor poliţelor RCA şi eliminarea taxelor nefiscale, ale căror efecte se alătura celor exercitate de reducerea la 19% a cotei standard a TVA şi de eliminare a supra-accizei la carburanţi începând cu 1 ianuarie 2017".

Conform datelor Băncii Centrale, riscurile şi incertitudinile asociate perspectivei inflaţiei provin din mediul intern, dar şi din cel extern. Pe plan intern, acestea derivă, în principal, din conduita politicii fiscale şi a veniturilor pe anul 2017, a subliniat Mugur Isărescu, precizând: "Incertitudinile rămân şi în privinţa ajustărilor viitoare ale preţurilor administrate, dar şi în ceea ce priveşte evoluţia climatului general intern. Pe plan extern, relevante rămân riscurile legate de creşterea economică în zona euro induse de incertitudinile politice asociate calendarului electoral al anului 2017 şi negocierilor pentru Brexit, divergenţa conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, precum şi de problemele sistemului bancar european".

Estimările BNR au fost făcute pe o prognoză de creştere economică de 4%-5%, aceasta fiind legată de modelul macroeconomic al instituţiei, după cum a menţionat Mugur Isărescu, în conferinţa de presă de ieri.

• Isărescu: "Tensiunile politice se vor regăsi şi în creşterea economică"

Tensiunile politice vor avea, ca prim impact, efecte asupra stabilităţii monetare, financiare şi macro-economice, regăsindu-se, pe cale de consecinţă, şi în creşterea PIB, a menţionat Mugur Isărescu, precizând: "Nu are cum să facă bine incertitudinea şi tensiunea politică. (...) Care este măsura în care neîncrederea, instabilitatea financiară se duce în creşterea economică, nu este uşor de calculat. Sperăm, însă, să avem înţelepciunea să depăşim cu toţii aceste momente şi să beneficiem de un cadru macroeconomic incredibil de bun".