MUGUR ISĂRESCU: "Evaluările recente reconfirmă rămânerea inflaţiei în teritoriu negativ până la sfârşitul anului 2016"

Creşterea economică a fost peste aşteptări în trimestrul doi din acest an, astfel că ţara noastră a trecut de la deficit la exces de cerere, fapt care trebuie evaluat cu mare atenţie în perspectiva unei eventuale supraîncălziri a economiei, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

Întrebat fiind dacă, în actualul context de evoluţie a economiei, au crescut şi riscurile de supraîncălzire, guvernatorul BNR a răspuns că încă nu se văd astfel de semne, dar probabil se apropie.

"Nu vedem încă acest moment. Probabil că se apropie, dar, deocamdată, datele pe care le avem noi indică doar intrarea, cu marja de eroare pe care trebuie să o accepte toată lumea, în situaţia în care România are un gap de PIB pozitiv. S-a evaporat deficitul de cerere. Deocamdată, excesul de cerere trebuie evaluat cu mare atenţie pentru a trece la momentul pe care îl menţionaţi dumneavoastră", a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, economia a crescut în trimestrul doi al acestui an pe fondul expansiunii consumului populaţiei şi a investiţiilor, cu impact asupra deficitului de cont curent.

"Exportul net şi-a sporit astfel contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB. Din perspectiva ofertei, sectorul serviciilor îşi menţine contribuţia determinantă la intensificarea activităţii economice", a precizat guvernatorul BNR.

• Isărescu: "Inflaţia rămâne negativă în acest an, dar revine în interiorul intervalului de variaţie în a doua jumătate a lui 2017"

Inflaţia se va menţine în teritoriu negativ în acest an, însă va reveni în intervalul de variaţie al ţintei staţionare în a doua jumătate a lui 2017, a anunţat, vineri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, în conferinţa de prezentare a deciziilor adoptate în şedinţa de politică monetară.

"Evaluările recente reconfirmă perspectiva rămânerii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ până la sfârşitul anului 2016. Aceasta este aşteptată să crească apoi gradual şi să revină în intervalul de variaţie al ţintei staţionare (2,5% plus/minus un punct procentual, n. r.) în a doua jumătate a anului 2017, pe fondul epuizării efectelor reducerilor cotei standard a TVA şi ale unor şocuri dezinflaţioniste globale, precum şi al manifestării presiunilor inflaţioniste ale cererii agregate şi ale costurilor salariale unitare", a explicat Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, riscurile la adresa perspectivei inflaţiei provin din incertitudinile crescute atât din mediul intern, cât şi din cel extern.

Estimările privind revenirea inflaţiei în teritoriu pozitiv au la bază faptul că inflaţia de bază CORE2 ajustat (fără preţurile administrate, volatile şi la tutun şi alcool) a început să crească.

Isărescu a mai spus: "În linie cu evoluţia anticipată, rata anuală a inflaţiei a crescut în luna august 2016 cu 0,6 puncte procentuale faţă de luna anterioară, până la -0,2%. Menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ s-a datorat evoluţiei preţurilor administrate, în condiţiile în care preţurile volatile şi cele ale produselor din tutun au înregistrat dinamici anuale pozitive. Inflaţia de bază CORE2 ajustat s-a poziţionat pe o pantă uşor ascendentă, situându-se în luna august la 0,5%".

Referitor la creditare, guvernatorul BNR a menţionat faptul că rata anuală de creştere a împrumuturilor în monedă naţională s-a situat, în luna august, la 14,5% în termeni reali, în timp ce dinamica anuală a componentei în valută a rămas puternic negativă (-12,9%).

"Pe acest fond, ponderea în total a creditului în lei a crescut la 55,9%, faţă de un nivel minim de 34,6% în luna mai 2012. Aceste evoluţii certifică îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare", a subliniat guvernatorul BNR.

Astfel, în condiţiile reducerii creditării în valută şi a consolidării nivelului adecvat al rezervelor valutare (33,1 miliarde euro la sfârşitul lui august 2016), Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 10%, de la 12%, începând cu perioada de aplicare 24 octombrie - 23 noiembrie 2016, a mai spus Isărescu.

"Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene", a explicat guvernatorul.

Suma eliberată în piaţă ca urmare a acestei decizii este estimată la 500 de milioane de euro.