MUGUR ISĂRESCU, GUVERNATORUL BNR: "Vă asigur că inflaţia vine în jos"

• "Încetinirea creşterii economice spre pragul de 4% are consecinţe bune pentru că este mai aproape de potenţialul real al economiei"

• "Există dezechilibre comerciale şi nu le corectăm, dar corecţia va fi inevitabilă"

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere cu 0,1 puncte procentuale, la 3,5%, prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului curent, a anunţat, ieri, guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Pentru ultima lună a anului viitor, Mugur Isărescu anticipează o rată a inflaţiei de 2,7%, în scădere cu 0,3 punc­te procentuale.

Domnia sa a declarat într-o conferinţă de presă: "România nu are probleme de stabilitate financiară. Sunt destule probleme în economia româ­nească, încă, dar vă asigur că inflaţia vine în jos".

Guvernatorul Băncii Centrale a mai spus că rata inflaţiei s-a plafonat, în trimestrul al doilea din 2018, în luna iunie atingând aceeaşi valoare cu cea din iunie 2017. Domnia sa a atras, însă, atenţia că indicele preţurilor de consum, sub forma medie anuală, va continua să crească câteva luni bune.

Conform domnului Isărescu, o mare parte a inflaţiei este generată de factori exogeni, care "nu pot fi influenţaţi de politica monetară", iar BNR estimează că inflaţia se va tempera, spre sfârşitul anului, pe fondul reducerii contribuţiilor acestor factori.

"De regulă, ajustările de preţuri administrate (n.r. factor exogen) nu se fac în anii electorali, ci sunt amânate în perioada imediat următoare începerii mandatelor, aşa că, probabil, anul viitor aceşti factori exogeni nu vor mai exista", a mai spus Mugur Isărescu, subliniind: "Rămân presiuni inflaţioniste în economie, nu jubilăm, nu am câştigat războiul, am câştigat doar o bătălie. Inflaţia vine în jos. Avem cos­turi de producţie semnificativ mai mari, care trebuie contrabalansate cu creşteri de productivitate, cel puţin egale".

Mugur Isărescu a afirmat că BNR nu a luat în calcul la elaborarea prog­nozei de inflaţie recenta epidemie de pestă porcină africană, care a avut ca urmare sacrificarea a zeci de mii de animale. Domnia sa a amintit, însă, că ţara noastră importă mari cantităţi de carne de porc şi că, din datele Băncii Centrale, în ultima perioadă, preţurile produselor alimentare au rămas relativ stabile.

• Isărescu: "Potenţialul de creştere economică a României, aproape de pragul de 4%"

BNR anticipează că economia ţării noastre va marca, în acest an, o creştere economică de aproximativ 4%, mai mică decât cea consemnată în 2017, de circa 7%, dar şi decât estimarea de 5,5% a actualului Guvern, a mai afirmat, ieri, Mugur Isărescu.

Domnia sa susţine că potenţialul real de creştere a economiei noastre este mai apropiat de pragul de 4%.

Guvernatorul Băncii Centrale a explicat: "Excedentul de cerere, care determină inflaţia, s-a diminuat, ceea ce este bine, dar creşterea economică nu mai este de 7%, ci se duce spre 4%. Dacă vrem creştere, trebuie să stimulăm economia, nu doar cererea, să le corelăm şi să «umblăm» la investiţii, productivitate, tehnologie. Încetinirea creşterii economice, şi scăderea aces­teia, spre pragul de 4%, are consecinţe bune pentru că este mai aproape de potenţialul economiei. Sigur, BNR îşi doreşte o creştere economică mai mare, dar care să fie corelată cu potenţialul economiei, care să fie însoţită de investiţii, de dezvoltarea infrastructurii, de creşterea productivităţii".

Domnul Isărescu susţine că, istoric vorbind, de-a lungul timpului, statele care au avut, constant, un avans anual al economiei de 4-5%, au progresat mai mult, pe termen lung, decât cele care au apăsat prea mult pedala de acceleraţie şi au consemnat creşteri economice anuale de 7%, atrăgând atenţia asupra faptului că, pe termen lung, o economie sustenabiloă este mai importantă şi mai benefică dezvoltării unui stat, decât o creştere economică pronunţată.

Conform cifrelor BNR, cea mai mare contribuţie la creşterea economică a României a avut-o consumul, Mugur Isărescu amintind: "Consum cât cuprinde şi peste potenţial şi o uşoară revenire a investiţiilor, care s-au remarcat de prin toamna anului trecut. Asistăm, însă, la o temperare a creşterilor salariale, în mediul privat, dar văd că în sectorul public au început să crească iar, dar nu vreau să comentez despre asta. Şi în ceea ce priveşte investiţiile, activitatea s-a mai temperat, pe fondul sistării construcţiilor rezidenţiale".

• Isărescu: "Situaţia balanţei bunurilor ar trebui să ridice semne de întrebare"

În contextul excedentului de cerere şi al ponderii importurilor (n.r. care depăşesc exporturile), dezechilibrele balanţei comerciale reprezintă o problemă, iar situaţia balanţei bunurilor ar trebui să ridice semne de întrebare, a mai declarat, ieri, Mugur Isărescu, sub­liniind: "Există dezechilibre comerciale şi nu le corectăm. Corecţia va fi inevitabilă, iar deficitul balanţei comerciale în creştere nu este posibil. Balanţa bunurilor ar trebui să ridice semne de întrebare. La balanţa bunurilor, deficitele apar în zone unde te-ai fi aşteptat mai puţin, la bunurile de consum".

Guvernatorul BNR a concluzionat că ţării noastre îi lipsesc mai multe exporturi de bunuri care să fie produse într-o mai mare măsură pe plan local, precum produsele alimentare.