Robor-ul a fost demonizat, a spus, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, subliniind că persoanele care aşteaptă ca noul indicator pentru credite - IRCC - să facă dreptate pentru toată lumea, se înşeală.
Isărescu a precizat: "ROBOR-ul, prin rolul său de indicator pentru credite, a fost demonizat pur şi simplu. Orice indicator are valoare câtă vreme este credibil. Dacă îl calci aşa în picioa-re şi îl ţii numai în pumni, îşi pierde din credibilitate. Cei doi indicatori vor avea evoluţii diferite. Sunt foarte mulţi factori care acţionează. Dacă ar fi să scot o regulă, ar fi aşa: în măsura în care inflaţia tinde să crească şi publicul percepe acest lucru, ROBOR-ul datorită decalajului în timp, probabil că, la 3 luni, va fi ceva mai mare decât IRCC-ul, dar nu cu mult. S-a dovedit încă o dată că aceste evoluţii sunt des-tul de strânse. Dacă inflaţia vine în jos şi publicul percepe acest lucru, este foarte probabil ca ROBOR-ul la 3 luni să fie mai mic decât IRCC-ul. Vom trăi şi vom vedea cum va fi. Nu putem să spunem cu exactitate, pentru că sunt mulţi factori care acţionează în acest domeniu, inclusiv controlul lichidităţilor".
Domnia sa a menţionat că BNR a optat pentru operaţiuni pe piaţă şi că o decizie de majorare a ratei de politică monetară trebuie înţeleasă ca atare. Referitor la controlul lichidităţilor, guvernatorul BNR a precizat: "Operaţiunile pe piaţă sunt mai complicate pentru că intervin mai mulţi factori. Când spunem că controlăm strict lichiditatea, înseamnă o anumită probabilitate să poţi să o controlezi pentru că sunt factori care acţionează: investitori străini care intră pe piaţă, operaţiunile din trezoreria statului, etc.. Probabil că va trebui să ne diversificăm instrumentele de intervenţie pe piaţa monetară, ca să putem să reacţionăm mai repede".
Referitor la noul indicator, IRCC, Isărescu a menţionat că acesta nu va rezolva toate problemele. Domnia sa a avertizat: "Nici acest IRCC să nu îl aşteptaţi că vine ca un miracol, că face dreptate pentru toată lumea. Este un indice care se adaugă la o marjă de dobândă pe care o au băncile şi care este stabilită de fiecare bancă în parte".
Oficialul BNR a adăugat că dezbaterea privind ROBOR şi IRCC ar putea trece în plan secund în condiţiile în care este posibilă intrarea creditului spre rate de dobândă fixă. Mugur Isărescu a declarat: "M-am uitat peste ultimele cifre şi peste 50% dintre creditele din România sunt acum cu dobândă fixă. S-ar putea să constatăm, peste un an, că s-a făcut prea mult zgomot pentru nimic. Intrarea creditului în România spre rate de dobândă fixă s-ar putea să treacă aşa, în plan secundar, toată dezbaterea asta privind ROBOR-ul şi IRCC-ul. E posibil să avem o prezenţă dominantă a creditelor cu rate fixe".
Cât priveşte indicele preţurilor de consum, Isărescu a punctat că, dacă anul agricol va fi unul bun, piaţa va fi suficient de alimentată cu produse volatile şi e posibil ca preţurile la legume şi fructe să scadă. Guvernatorul BNR a spus: "Avem impact din partea veniturilor şi avem impact semnificativ din partea preţurilor volatile. De regulă, preţurile volatile sunt reversibile. Faptul că presa a menţionat cartoful, noi nu îl putem introduce în prognoză decât dacă am avea nişte elemente certe. Mergem pe ideea că impactul este acolo. Dacă anul agricol se anunţă bun, piaţa va fi suficient alimentată cu produse. E posibil ca preţurile la legume şi fructe să scadă şi în consecinţă să avem un revers. La fel şi la ţiţei, nu putem să ştim".
Domnia sa a menţionat că BNR este hotărâtă să ţină lucrurile sub control: "Mesajul nostru public este următorul: noi, cu ce facem, suntem hotărâţi să ţinem lucrurile sub control, chiar în acest an electoral destul de năbădăios aşa, ca discurs public. Nu e un an uşor. Nicăieri nu e uşor în lumea asta. Uitaţi-vă ce se întâmplă şi în Europa, şi în America".
Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în şedinţa de ieri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.