Puternic afectat de patru ani de război civil, care au distrus infrastructura, sistemul de sănătate şi reţeaua electrică, Myanmarul nu a fost pregătit să facă faţă consecinţelor violentului seism produs vineri, comentează AFP, de la care redăm următoare.
Cutremurul de magnitudine 7,7 produs în zona centrală a ţării a ucis peste 1.600 de persoane şi a distrus mii de locuinţe în ţara care a trecut în 2021 printr-o lovitură de stat militară care i-a slăbit considerabil capacitatea de a reacţiona în faţa catastrofelor naturale.
La doar două zile după seism, ONU a anunţat că Myanmarul se confruntă cu o gravă penurie de materiale medicale, în timp ce echipele de salvatori care acţionează în teren invoca nevoia de echipamente pentru a accelera operaţiunile de căutare şi salvare a supravieţuitorilor de sub dărâmături.
'Noi estimam chiar înainte de cutremur că 19,9 milioane de persoane din Myanmar au nevoie de ajutor umanitar', a declarat Marcoluigi Corsi, coordonator pentru ajutor umanitar al ONU. Conform oficialului ONU, 'situaţia se va înrăutăţi'.
Înainte de seism, Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) anunţa că peste 15 milioane din cei 51 de milioane de locuitori ai Myanmarului nu-şi pot asigura nevoile zilnice de hrană.
PAM a anunţat la jumătatea lunii martie că îşi va opri ajutorul pentru mai mult de un milion de oameni din Myanmar, care este devastat de sângerosul război civil izbucnit în 2021, invocând reducerea ajutorului internaţional anunţată de preşedintele american Donald Trump. Liderul de la Washington a anunţat însă vineri că SUA vor ajuta Myanmarul în urma seismului devastator.
Alte ţări, printre care China, India, Coreea de Sud, Filipine, Indonezia, Malaysia, Thailanda, Irlanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi Iran şi-au oferit de asemenea asistenţa. Însă sancţiunile occidentale, care izolează şi vulnerabilizează Myanmarul a cărui economie s-a prăbuşit, riscă să îngreuneze şi mai mult sosirea de ajutoare medicale şi a echipelor de salvatori, conform sursei citate.
Cea mai mare parte a Myanmarului este controlată de un mozaic în schimbare de forţe ale juntei, grupuri etnice armate şi rebeli pro-democraţie.
Junta lui Min Aung Hlaing controlează în principal centrul Myanmarului, oraşul Mandalay şi zonele înconjurătoare, aproape de epicentrul cutremurului. Junta a suferit o serie de eşecuri în mai puţin de un an, inclusiv pierderea oraşului cheie din nord Lashio şi a unor mari părţi din statul Rakhine din vest şi a trebuit să recurgă la încorporări pentru a încerca să adune peste 50.000 de noi recruţi. Fondurile juntei sunt puternic afectate de război şi de sancţiunile occidentale.
După lovitura de stat militară din 2021, numeroşi funcţionari şi personal medical au ales să schimbe tabăra şi s-au alăturat rezistenţei faţă de regimul instaurat de juntă. Acest lucru a slăbit şi mai mult o administraţie civilă deja îmbătrânită, ceea ce îngreunează şi mai mult eforturile de ajutorare.
În semn de amploare a dezastrului, generalul Min Aung Hlaing a lansat vineri un rar apel pentru ajutor extern.
Forţele rebele din Myanmar au anunţat o încetare parţială a focului de două săptămâni, începând de duminică, pentru a facilita operaţiunile de salvare. Rebelii nu vor ataca armata - ci doar se vor apăra dacă va fi necesar - şi au asigurat că vor 'colabora cu ONU şi ONG-urile pentru a asigura securitatea, transportul şi înfiinţarea de tabere temporare de ajutor şi medicale' în zonele pe care le controlează.
Armata aflată la guvernare în Myanmar a bombardat anterior spitale din zonele controlate de rebeli, cea mai recentă lovitură cunoscută având loc luni într-o clinică improvizată din regiunea Magway (vest), ucigând 11 persoane, inclusiv un medic şi soţia sa, potrivit sursei citate.
ONU a anunţat că spitalele din Mandalay, Magway şi din capitala Naypyidaw 'luptă pentru a face faţă afluxului mare de răniţi'.
În plus, cutremurul a slăbit şi mai mult comunicaţiile şi capacitatea de a oferi ajutor celor care au mai mult nevoie şi există temeri că diferitele facţiuni se vor lupta între ele pentru ajutorul internaţional.