Sonda Parker a NASA, care a ajuns acum cel mai aproape de Soare, a început să transmită primele date despre câmpul magnetic şi vântul solar, care vor permite oamenilor de ştiinţă să prevadă şi să prevină probleme privind reţelele de comunicaţii şi electrice de pe Pământ.
Aceste date permit acum fizicienilor să facă o hartă a sursei unui component principal al vântului solar care afectează în mod constant atmosfera terestră, dezvăluind inversări stranii ale câmpului magnetic care ar putea accelera particulele spre planeta noastră, se arată în prezentarea publicată miercuri de revista Nature.
Este cunoscut că supranumitul vânt solar rapid, cu viteze cuprinse între 500 şi 1.000 de kilometri pe secundă, provine din marile găuri din coroana solară de la poluri. Originea vântului solar lent, mai dens şi cu viteze înjumătăţite faţă de cel rapid, este înţeleasă mai puţin.
Una dintre principalele obiective ale sondei Parker este să descopere sursa vântului solar lent şi cum este accelerat în atmosfera solară. Vântul solar conţine particule încărcate, în principal protoni şi nuclee de heliu, care călătoresc pe liniile câmpului magnetic al Soarelui.
Aceste particule accelerate interacţionează cu câmpul magnetic al Pământului, generând "luminile nordului", dar au şi potenţialul de a afecta reţelele electrice şi cele de comunicaţie de pe suprafaţa Terrei, să ameninţe sateliţii de pe orbită şi chiar să pună în pericol astronauţii aflaţi în spaţiu.
Lansată în 2018, sonda Parker a ajuns la distanţa de 24 de milioane de kilometri faţă de Soare şi, având în vedere că distanţa medie dintre Pământ şi Soare este de 150 de milioane de kilometri, ea este acum corpul care a reuşit să se afle cel mai aproape de astru.