NATALIA GAVRILIŢA, PREMIERUL REPUBLICII MOLDOVA: "Scopul nostru este integrarea în UE, nu şi apartenenţa la NATO"

Republica Moldova este interesată de integrarea în Uniunea Europeană, nu şi de aderarea la Alianţa Nord-Atlantică (NATO), a spus Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, într-un interviu pentru Euronews: "Moldova este o ţară neutră. Acest principiu de neutralitate este consacrat în Constituţie şi scopul nostru este integrarea în Uniunea Europeană, nu şi apartenenţa la Alianţa NATO". Săptămâna trecută, Republica Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar autorităţile de la Chişinău conştientizează responsabilitatea ce revine Republicii Moldova în continuare, a precizat Gavriliţa.

În ceea ce priveşte războiului din Ucraina şi riscurile care ar putea ameninţa Republica Moldova, Natalia Gavriliţa a menţionat că, în prezent, nu sunt indicii sau riscuri de răspândire a conflictului în regiunea transnistreană, unde staţionează trupele Federaţiei Ruse. Deşi, a subliniat premierul Republicii Moldova, acesta ar fi unul dintre scenariile ipotetice.

"Într-adevăr, avem regiunea separatistă a Transnistriei. Avem trupe ruseşti staţionate acolo. Am cerut retragerea trupelor în mod constant în ultimii 30 de ani. În prezent nu vedem niciun risc. Dar, desigur, situaţia este incertă şi depinde de evoluţia din Ucraina. Însă, aşa cum am spus, suntem o ţară neutră şi ne aşteptăm ca toţi partenerii internaţionali să acţioneze în conformitate cu acest principiu de neutralitate", a mai spus Natalia Gavriliţa.

• Administraţia Biden a cerut Venezuelei să suplimenteze oferta internaţională de ţiţei

Administraţia preşedintelui american Joe Biden a purtat mai multe runde de negocieri cu Venezuela, în ultimele zile, în care a solicitat guvernului de la Caracas suplimentarea producţiei locale de ţiţei în schimbul unei relaxări a sancţiunilor aplicate asupra statului sud-american, relatează Associated Press.

Discuţiile dintre Washington şi Caracas au apărut în condiţiile în care Statele Unite au pregătit încă de săptămâna trecută interzicerea achiziţiei de petrol rusesc. În răspuns la discuţii, Venezuela a eliberat ieri doi cetăţeni americani încarceraţi la Caracas.

Totodată, New York Times a relatat ieri că Statele Unite iau în considerare sancţionarea firmelor din China, prin interzicerea achiziţiei de software şi echipamente importante din SUA, dacă există suspiciunea că firmele chineze evită sancţiunile aplicate Rusiei.

Wall Street Journal a scris ieri că liderii Arabiei Saudite şi Emiratelor Arabe Unite au evitat, în ultimele zile, să discute cu preşedintele american Joe Biden. Cele două ţări au semnalat că nu vor ajuta la reducerea preţurilor la petrol prin majorarea producţiei decât dacă Washingtonul le va oferi sprijin în războiul din Yemen.

Biden a mai semnat ieri un ordin executiv prin care ordonă agenţiilor guvernamentale americane să analizeze riscurile şi beneficiile creării unui dolar american digital. Ordinul va iniţia astfel demersurile de creare a unei astfel de monede digitale.

• Băncile din Belarus vor fi deconectate de la sistemul de plăţi SWIFT

Ţările membre ale Uniunii Europene au convenit să extindă sancţiunile aplicate oligarhilor ruşi şi familiilor lor şi să deconecteze trei bănci din Belarus de la sistemul de plăţi SWIFT, a anunţat ieri preşedinţia franceză a UE.

Totodată, pachetul de sancţiuni va interzice exportul de echipamente navale şi software dinspre ţările UE către Rusia şi conţine recomandări pentru monitorizarea criptomonedelor astfel încât să nu fie eludate sancţiunile europene, după cum scrie Reuters. Pachetul va fi aprobat la summitul şefilor de stat şi de guverne din UE care va începe joi şi se va încheia vineri.

• Ministerul de Externe al Rusiei: "Scopul operaţiunii militare nu este să înlăture guvernul ucrainean"

Maria Zakharova, purtătorul de cuvânt al guvernului rus, a susţinut ieri, într-o conferinţă de presă, că scopul "operaţiunii militare" din Ucraina nu este să înlăture guvernul ucrainean. Zakharova a mai susţinut că "au fost realizate progrese" în negocierile purtate până acum între negociatorii ruşi şi cei ucraineni, scrie AFP. Zakharova a declarat că "ar fi mai bine dacă obiectivele noastre în Ucraina ar fi îndeplinite prin negocieri".

În legătură cu sancţiunile aplicate de Vest împotriva agresiunii militare asupra Ucrainei, oficialul de la Kremlin a declarat că "Statele Unite au declarat un război economic asupra Rusiei".

Trebuie menţionat că volumul comerţului maritim realizat prin porturile ruseşti a scăzut cu 30% ca urmare a introducerii sancţiunilor internaţionale asupra Rusiei şi suspendarea activităţilor comerciale de către foarte multe corporaţii, după cum arată Wall Street Journal.

Zakharova a mai susţinut că în Ucraina au fost dezvoltate arme biologice, că Rusia nu a ameninţat niciodată şi nu intenţionează să ameninţe NATO, iar cu privire la transferarea MIG-urilor poloneze către aviaţia ucraineană Zakharova a spus că acesta "este un scenariu periculos şi de nedorit".

"Rusia nu are ca scop să ocupe Ucraina, să-i distrugă statalitatea sau să îi înlăture conducerea", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

De asemenea, ieri, o comisie din parlamentul rusesc a aprobat în primă fază reglementarea preţurilor la alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, potrivit Interfax.

Mikhail Mishustin, premierul Rusiei, a declarat la rândul său ieri că Rusia trebuie să acorde prioritate livrărilor de cereale către brutăriile interne în defavoarea pieţelor de export.

"Este important să păstrăm în echilibru piaţa alimentară şi monitorizăm cu atenţie preţurile pentru bunurile esenţiale, cum ar fi alimentele, inclusiv pâinea. Există cerere ridicată de export pentru cerealele ruseşti, iar preţurile sunt în creştere. În primul rând trebuie să asigurăm materia primă pentru industria internă de panificaţie", a declarat Mishustin la o reuniune guvernamentală.

Acesta nu a precizat dacă Rusia va încerca să limiteze exporturile de cereale, o măsură care probabil ar adânci criza alimentară globală şi ar majora şi mai mult preţurile, însă campania de însămânţare de primăvară care abia a început trebuie să continue "fără întreruperi", a spus el.

Amintim că Ucraina şi Rusia sunt responsabile pentru mai mult de 30% din comerţul mondial cu grâu, 32% în cazul orzului, 20% în cazul porumbului şi peste 50% la uleiul de floarea soarelui şi seminţe oleaginoase. Săptămâna trecută, preţul grâului a înregistrat o creştere de peste 40%, în condiţiile în care conflictul militar a întrerupt livrările din Ucraina şi Rusia.

• Preşedintele chinez Xi Jingping cere "reţinere maximă" din partea Rusiei şi Ucrainei

Preşedintele chinez Xi Jingping a cerut marţi noapte "reţinere maximă" din partea Rusiei şi Ucrainei şi a declarat presei chineze că Beijingul este "îndurerat să vadă flăcările războiului reaprinse în Europa".

Xi a vorbit la un summit virtual la care au participat preşedintele francez Emanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz. Preşedintele chinez a mai declarat că cele trei ţări ar trebui să susţină împreună discuţiile pentru pace dintre Rusia şi Ucraina.

Totodată, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing a declarat ieri că ţara sa va oferi Ucrainei 791.000 de dolari sub formă de ajutor umanitar. Luni, ministrul afacerilor externe de la Beijing, Wang Yi, a declarat că prietenia China-Rusia "este pe fundaţii solide" şi că perspectivele pentru cooperarea reciprocă sunt "extinse".

• Erdogan: "Este inacceptabil să purtăm o vânătoare de vrăjitoare împotriva poporului rus"

Preşedintele Turciei, Reccep Tayyip Erdogan a declarat ieri că "este inacceptabil să purtăm o vânătoare de vrăjitoare împotriva poporului rus, împotriva literaturii sale, a studenţilor şi artiştilor ruşi pe arena internaţională".

Erdogan a adăugat de asemenea că, în acelaşi timp, "este inacceptabil să abandonăm Ucraina"

Potrivit presei de la Ankara, un avion militar ucrainean a aterizat ieri pe teritoriul Turciei pentru o nouă achiziţie a dronelor militare Bayraktar TB2.

• Un adjunct al lui Zelensky spune că Ucraina este pregătită pentru o "soluţie diplomatică"

Un adjunct al preşedintelui ucrainean Volodymir Zelensky a declarat, ieri, într-un interviu pentru BloombergTV, că Ucraina este pregătită pentru o soluţie militară şi încheierea conflictului cu Rusia.

Potrivit acestuia, Ucraina este dispusă să discute despre neutralitate, însă are nevoie de garanţii de securitate.

Ihor Zhovkha, adjunct la administraţia prezidenţială ucraineană, a declarat că Ucraina nu va oferi Rusiei "niciun centimetru" din teritoriul său, iar o precondiţie pentru ajungerea la o soluţie diplomatică este un acord general de încetare a focului.

Totodată, preşedintele ucrainean a solicitat ieri Poloniei şi Statelor Unite să ia o decizie finală cu privire la transferarea avioanelor militare MIG-29 poloneze către aviaţia ucraineană.

• McDonald's, Starbucks şi alte lanţuri americane se retrag din Rusia

McDonald's şi alte câteva multinaţionale americane, acuzate că nu au întrerupt încă legăturile cu Rusia, au cedat presiunii publice şi şi-au suspendat operaţiunile în Rusia. La fel ca PepsiCo şi Coca-Cola, gigantul fast-food-ului american a fost în ultimele zile subiectul unui apel la boicot pe reţelele de socializare.

Lanţul american McDonald's a anunţat astfel marţi decizia de a închide temporar cele 850 de restaurante ale sale din Rusia şi de a-şi suspenda toate operaţiunile în această ţară.

"Situaţia este extraordinar de dificilă pentru un brand global ca al nostru şi sunt numeroase aspecte de luat în considerare. În acelaşi timp, respectarea valorilor noastre înseamnă că nu putem ignora suferinţa umană inutilă care are loc în Ucraina", a declarat directorul general McDonald's, Chris Kempczinski.

Grupul are 62.000 de angajaţi în Rusia, pe care îi va plăti în continuare. Rusia reprezintă 9% din cifra de afaceri şi 3% din profitul operaţional al McDonald's.

În total, peste 280 de companii importante cu o prezenţă semnificativă în Rusia şi-au anunţat retragerea, potrivit unui inventar ţinut de o echipă de la Universitatea Yale.

• Banca Rusiei interzice achiziţia de valută pentru susţinerea rublei

Banca Centrală a Rusiei, lovită şi ea de sancţiuni în urma invaziei Ucrainei, a anunţat miercuri că cetăţenii ruşi nu vor mai putea cumpăra valută de la bănci. Astfel, vânzarea de valute va fi suspendată între 9 martie şi 9 septembrie.

În comunicatul cu decizia Băncii Rusiei se adaugă că ruşii vor putea, totuşi, sn schimbe valuta străină în ruble în această perioadă. Decizia este menită să sprijine rubla care a atins în debutul săptămânii noi recorduri istorice de depreciere faţă de monedele occidentale, în contextul sancţiunilor fără precedent.

Miercuri, 9 martie, la ora 11:00 ora României, un dolar american valora 117 ruble, faţă de 80 de ruble în 23 februarie, înainte de invazia Ucrainei. În data de 7 martie, un dolar american a fost cotat chiar şi la peste 140 de ruble.

Totodată, conform băncii centrale din Rusia, retragerea de numerar din conturile în valută deschise în băncile ruseşti va fi limitată la 10.000 de dolari americani până pe 9 septembrie, restul putând fi retras doar în ruble la cursul de schimb curent.

• Băncile ruseşti au început să ofere populaţiei depozite în yuani chinezeşti

Totodată, băncile ruseşti au început de ieri să ofere populaţiei depozite în yuani chinezeşti, cu scadenţa la 3 şi 6 luni, scrie kommersant.ru.

Un exemplu este banca rusească VTB Bank care oferă o dobândă anuală la depozitele în yuani de 8%. VTB Bank a fost ţinta sancţiunilor şi exclusă din sistemul SWIFT.

Mai multe firme chineze şi-au anunţat deja interesul pentru achiziţia mai multor participaţii în companile ruseşti din energie, iar comentatorii spun că războiul lui Vladimir Putin a reuşit doar să transforme Rusia într-un stat vasal Chinei.

• Şeful London Metal Exchange: "Suspendarea tranzacţiilor cu nichel a fost decizia potrivită"

Suspendarea tranzacţiilor cu nichel a fost decizia potrivită, a afirmat, ieri, Matt Chamberlain, directorul general al London Metal Exchange (LME), într-un interviu la BloombergTV. Potrivit acestuia, dacă tranzacţiile operate după raliul de 250% al nichelului nu ar fi fost suspendate mulţi brokeri care activează pe LME ar fi dat faliment.

Amintim că, în numai două zile, preţul nichelului (folosit la producţia de oţel inoxidabil şi mai mult în prezent la producţia de baterii electrice pentru maşini) la LME a crescut cu 250% ajungând la un maxim istoric de peste 100.000 de dolari per tonă. Aceasta a fost cea mai mare creştere de preţ înregistrată vreodată în două zile la LME. Avansul a venit într-un context în care traderii şi producătorii s-au grăbit să-şi acopere poziţiile short, iar brokerii au urmărit să colecteze în urma apelurilor în marjă.

Compania chineză Tsingshan Holdings Group Co, deţinută de miliardarul Xiang Guangda, cel mai mare producător de nichel la nivel mondial, deţinea de altfel o poziţie short imensă, acumulată în decursul mai multor luni (de care LME avea cunoştinţă). În urma raliului, Tsingshan şi Xiang au ajuns să se confrunte cu potenţiale pierderi de 12 miliarde de dolari, asta la preţul de 48.000 dolari per tonă afişat în prezent de LME după suspendarea tranzacţionării şi a tranzacţiilor. Bloomberg a scris ieri că gigantul chinez şi magnatul din spatele companiei au asigurat la mijlocul săptămânii mai multe linii de credit de la JP MorganChase şi de la câteva bănci chineze.

Javier Blas, reporterul principal de la Bloomberg pe energie şi mărfuri, arată într-un articol că London Metal Exchange, prin suspendarea tranzacţiilor post-raliu, operează practic un bail-out pentru cei cu pierderi chiar cu banii traderilor care au pariat pe creşterea preţului şi care au făcut profit. Blas adaugă că LME îşi provoacă daune imense de imagine şi reputaţie.

• Directorul Engie: "Preţurile actuale din domeniul gazelor justifică plafonarea la scară europeană"

Este nevoie de un plafon la scara întregii Europe impus preţului gazelor naturale pentru a răspunde la explozia preţurilor şi a ţine sub control volatilitatea preţurilor pe pieţele de gaze şi electricitate, a declarat ieri directorul general al grupului francez de utilităţi Engie, Catherine MacGregor, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

"În regim de urgenţă, crede că este important să analizăm o plafonare a preţurilor angro la gaze naturale, la nivel european. Asta va face posibilă o ţinere sub control a volatilităţii", a declarat Catherine MacGregor la un panel organizat de Guvernul francez.

"Nu am mai înregistrat niciodată astfel de nivele", a spus Catherine MacGregor, referindu-se la maximul istoric de 345 de euro pentru un Megawatt-oră înregistrat luni de preţul de referinţă la gaze naturale în Europa. "Cred că asta justifică măsura plafonării. Suntem într-o situaţie excepţională", a adăugat MacGregor.

• Serbia interzice exportul de grâu, porumb, făină şi ulei; Bulgaria pregăteşte achiziţii suplimentare de grâu de la fermierii locali

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat ieri că Serbia interzice începând de joi exportul de grâu, porumb, făină şi ulei, ca urmare a creşterii preţurilor şi a cererii acestor produse pe piaţa internaţională în urma războiului din Ucraina, relatează agenţiile EFE şi Tanjug, citate de Agerpres.

Vucic a anunţat de asemenea o reducere cu 20% a taxelor pe combustibili, pentru a compensa astfel din creşterea preţurilor acestora, ceea ce va implica o pierdere de 35 de milioane de euro pe lună pentru bugetul de stat.

Serbia, ţară candidată pentru aderarea la UE, nu s-a alăturat sancţiunilor europene împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Belgradul şi Moscova având în mod tradiţional relaţii apropiate. De asemenea, Serbia este aproape complet dependentă de gazul rusesc, iar compania rusă Gazprom deţine 51% din acţiunile societăţii petroliere sârbe NIS.

Totodată, în Bulgaria, guvernul a anunţat că va cumpăra 1,1 milioane de tone de grâu de la fermierii locali pentru a-şi asigura aprovizionarea cu alimente în condiţiile în care încă se analizează riscurile provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia şi volatilitatea pieţelor. Anunţul a fost făcut de vicepremierul Assen Vassilev.

Guvernul de la Sofia a alocat 1,1 miliarde de leva (616,32 milioane de dolari) pentru achiziţionarea de grâu, porumb şi seminţe de floarea soarelui, pentru a asigura producţia de ulei de floarea soarelui şi suficiente cereale pentru crescătorii de animale, a explicat Vassilev.

Acesta a adăugat că Bulgaria nu impune restricţii la exportul de cereale, dar autorităţile vamale vor continua să-i verifice amănunţit pe exportatorii de cereale.

• Germania elimină componenta pentru susţinerea energiei regenerabile din factura la electricitate

Pe fondul creşterii globale a preţurilor la energie, în curând consumatorii şi companiile din Germania nu vor mai trebui să plătească o suprataxă specială pentru a finanţa tranziţia la energia regenerabilă, potrivit unui act normativ adoptat ieri de Cabinetul de la Berlin. În schimb, această suprataxă va fi plătită de la bugetul federal, a precizat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, citat de Agerpres.