NAŢIONAL DOAR PE HÂRTIE PNRR, la cheremul coaliţiei de guvernare

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat că a finalizat dezbaterile privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că va face modificările care se impun şi va trimit documentul, după aprobarea în Guvern, Comisiei Europene. Este vorba despre mecanismul european prin care ţării noastre i se alocă o finanţare de 30,5 miliarde euro, din care 17 miliarde euro reprezintă împrumuturi. După aprobarea de către Comisia de la Bruxelles şi după ce Consiliul Uniunii Europene îşi va da acordul la începutul lunii iulie, guvernul de la Bucureşti ar urma să primească un avans de 14%, adică aproape 4 miliarde euro. 70% din alocarea de 30,5 miliarde euro trebuie contractată până la 31 decembrie 2022, iar restul de 30% până la finalul anului 2023. Proiectele se vor derula până în anul 2026, iar Comisie Europeană şi Consiliul UE vor aproba de două ori pe an, pentru fiecare stat, decontarea sumelor cheltuite. Ultima cerere de plată va fi trimisă în august 2026.

Practic vorbim despre un plan naţional care se întinde până la finalul anului 2026, adică lucrările şi proiectele antamate se vor derula începând din a doua jumătate a anului 2021 până atunci. Vorbim despre o perioadă de timp care depăşeşte mandatul de patru ani al actualului Parlament, dar şi mandatul unui guvern. De aceea, pentru întocmirea aces­tui plan este necesară o abordare la nivel naţional şi dezbateri cu toţi actanţii sociali, dar şi cu toţi decidenţii politici. Mai ales că vorbim şi despre faptul că 17 miliarde euro reprezintă împrumuturi pe care statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice va trebui să le returneze Comisiei de la Bruxelles.

În realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea, a ales să se consulte doar cu ministerele de linie, cu o parte din structurile asociative din administraţia publică locală, cu o parte din organizaţiile neguvernamentale şi cu câteva dintre patronate. În rest, Parlamentul, partidele politice importante, asociaţiile patronale, sindicatele şi unele structuri asociative sau profesionale au fost ţinute departe de întocmirea PNRR. În aceste condiţii, mai putem vorbi despre un plan naţional?

În legătură cu acest aspect, vă oferim opiniile unor actanţi sociali şi decidenţi politici care nu au fost consultaţi cu privire la PNRR.

• Marius Budăi, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor: "Foarte multe dintre resursele financiare alocate prin PNRR se duc doar în vestul României"

Parlamentarii opoziţiei sunt nemulţumiţi de faptul că actuala coaliţie de guvernare nu doreşte să treacă PNRR prin dezbaterea plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ei consideră că, fiind vorba despre proiecte menite să contribuie în următorii şase ani la dezvoltarea ţării, este nevoie de o aprobare a acestui plan de către Parlament şi susţin că oficiailii de la Bruxelles chiar au solicitat acest lucru autorităţilor de la Bucureşti.

"PNRR a fost respins prima dată şi pentru că nu s-a dezbătut în Parlamentul României. Este un plan care priveşte întreaga ţară, iar noi am cerut de la forma iniţială concepută toamna trecută ca acest plan să fie dezbătut în Parlament. Chestiunea gravă din PNRR este faptul că foarte multe dintre resursele financiare se duc doar în vestul României, dar dezvoltarea ţării trebuie să fie unitară. Adică este nevoie de finanţare şi în Dobrogea, Moldova, Oltenia, Muntenia, nu doar în Transilvania şi Banat ori Crişana. Considerăm că acest plan nu trebuie dezbătut doar cu ministerele, ci şi cu sindicatele şi patronatele, precum şi cu toate partidele politice parlamentare. În cazul în care Guvernul va eluda Parlamentul în aprobarea PNRR, vom sesiza Comisia Europeană cu privire la acest aspect, pentru că recomandarea oficialilor de la Bruxelles este ca planul să fie discutat cu toate forţele politice din Legislativ", a declarat, pentru ziarul BURSA, social-democratul Marius Budăi, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.

• Alexandru Borcea, preşedintele ARIES: "Angajamentele României în privinţa open government partnership sunt la pământ şi irelevante"

20% din fondurile alocate investiţiilor din transport, mediului de afaceri şi mobilităţii, regenerării urbane şi valorificării patrimoniului cultural din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie să fie cheltuite pentru includerea componentei digitale în proiectele respective. Procentul respectiv este în concordanţă cu ambiţiile Comisiei Europene privind tranziţia verde şi digitală, dar şi cu regulamentul adoptat de Parlamentul European şi aprobat de Consiliul Uniunii Europene privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă care stabilesc că se va aloca minim

37% din buget pentru combaterea schimbărilor climatice şi minim 20% pentru digitalizare.

În aceste condiţii, pare de neînţeles faptul că patronatele din industria electronică şi software nu au fost consultate de nimeni privind întocmirea PNRR.

"Nu am fost consultaţi deloc pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Practic putem vorbi despre o consultare nulă. Suntem implicaţi în mai multe grupuri de lucru, dar fără legătură cu PNRR. Am participat la două videoconferinţe pentru cercetare-inovare şi pentru evaluarea Programului Operaţional Capital Uman. Restul, inclusiv partea pe justiţie, în ce priveşte open data şi open partnership, nu am fost consultaţi. Modul în care se desfăşoară lucrurile arată că nimeni nu este interesat să discute cu noi. De fiecare când se anunţă că vor avea loc dezbateri publice, consultări, noi pregătim o strategie, iar pe baza acestui lucru mergem mai departe şi intervenim în strategiile propriu-zise asumate de autorităţi. Deocamdată pe PNRR, pe componenta digitalizare, nu avem cu cine să discutăm, deoarece nu are are cine să înţeleagă, nu să preia. Capacitatea instituţională e la pământ, iar autorităţile declară cu totul altceva decât există în realitate. Angajamentele României în ceea ce priveşte open government partnership sunt la pământ şi irelevante. Autorităţile nu înţeleg nimic din chestiile astea", ne-a spus Alexandru Borcea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES).

• Adrian Teban, preşedintele AOR: "Vrem acces la fondurile pe PNRR, deoarece am fost marginalizaţi în alocările trecute"

Cele 216 oraşe mici şi mijlocii din ţara noastră se confruntă cu mari probleme de finanţare aşa că resursele financiare prevăzute în PNRR ar reprezenta o gură mare de oxigen pentru aceste localităţi, dacă proiectele lor vor fi luate în considerare de decidenţii politici şi vor primi o alocare separată.

"Dorim să avem acces la fondurile alocate prin PNRR pentru că noi am fost marginalizaţi pe alocările trecute. Majoritatea fondurilor pe Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) au mers către comune, iar cele mai multe fonduri pe programele naţionale şi regionale au mers la municipii. Oraşele mici şi mijlocii au avut acces la foarte puţine axe pe PNDR, în special doar pentru drumuri forestiere. În privinţa alocărilor pe fonduri de coeziune, degeaba am avut acces la finanţările acordate pentru spitale şi unităţi de învăţământ, dacă acolo am fost în concurenţă cu municipiile, unde numărul beneficiarilor este mult mai mare faţă de numărul locuitorilor care domiciliază strict în oraşele mici şi mari. De aceea, Asociaţia Oraşelor din România doreşte ca aceste localităţi să fie cuprinse în PNRR proporţional cu numărul de locuitori deserviţi. Pentru că spitalele şi unităţile de învăţământ din aceste oraşe oferă servicii şi locuitorilor din mediul rural, din comunele aflate în preajma lor. Pentru a nu mai intra în competiţie cu municipiile, dorim să avem un capitol alocat în PNRR, aşa cum am avut alocată axa 13. Aşteptăm să vedem forma finală, modificările efectuate în urma dezbaterilor, pentru a ne exprima un punct de vedere final", ne-a declarat Adrian Teban, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România şi primar al municipiului Cugir.

• Dumitru Fornea, CSN Meridian: "Nimeni nu este mulţumit de modul cum arată PNRR"

Printre partenerii sociali nemulţumiţi de modul în care a decurs dezbaterea publică organizată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene se numără şi cele cinci confederaţii sindicale. Reprezentanţii acestora consideră că prin PNRR fondurile vor fi alocate discreţionar, doar în anumite domenii de activitate, în detrimentul altora, care au avut şi ele de suferit din cauza pandemiei Covid-19 şi a crizei economice generată de aceasta.

Referitor la dezbaterea propriu zisă cu reprezentanţii angajaţilor, aceasta a avut loc doar online, iar confederaţiile sindicale au trimis la finalul ei puncte de vedere în legătură cu domeniile sau proiectele care ar trebui finanţare.

"Am trimis mai multe obiecţiuni, printre care şi cea referitoare la fondurile alocate pentru achiziţionarea de material rulant pentru operatorii de transport feroviar de persoane. Pentru că nu suntem de acord ca prin PNRR să fie achiziţionate doar 39 de garnituri de tren. Dar structura PNRR este de aşa natură încât banii vor fi cheltuiţi doar pentru anumite proiecte. Cea mai mare parte se vor duce pe autostrăzi, pentru metroul de la Cluj Napoca şi pe energie - pentru proiecte privind energiile regenerabile, precum şi modernizarea unor centrale ce vor fi trecute pe gaze. Nimeni nu este mulţumit de modul cum arată PNRR, deoarece a fost întocmit de un număr foarte mic de persoane, fără consultarea reală a tuturor partenerilor sociali. De exemplu, noi doream să introducem şi anumite proiecte privind silvicultura, dar modul în care este întocmit PNRR nu îţi lasă loc să te pliezi la anumite proiecte, deşi există nevoie de finanţare în foarte multe domenii de activitate. Pe condiţiile din PNRR, CFR Călatori, cu pierderile înregistrate, nu va putea niciodată să obţină bani pentru achiziţia de material rulant. Iar Autoritatea pentru Reforma Feroviară nu ştie ce să facă cu banii care îi vor fi alocaţi, dovadă în acest sens fiind modul în care instituţia respectivă a acţionat în ultimii patru ani", ne-a spus Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian.

În aceste condiţii se mai poate vorbi despre un plan naţional sau este vorba doar despre un document întocmit conform dorinţei celor aflaţi vremelnic la conducerea ţării?