NATO a aprobat noile grupuri de luptă din România, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria

Alianţa Nord-Atlantică (NATO) a aprobat, la un summit extraordinar desfăşurat ieri, la Bruxelles, trimiterea celor patru noi grupuri de luptă în Flancul Estic, potrivit anunţului făcut de secretarul general Jens Stoltenberg, care a menţionat că alianţa îşi va consolida apărarea pe mare şi în spaţiul aerian, în contextul razboiului dintre Rusia şi Ucraina.

Tot ieri, Stoltenberg a informat că va extinde ajutorul acordat Ucrainei, urmând să trimită în această ţară echipamente de protecţie împotriva ameninţărilor chimice, biologice şi nucleare.

Jens Stoltenberg a declarat după summit-ul de ieri: "Aliaţii sunt preocupaţi de posibilitatea utilizării unor astfel de arme în Ucraina şi au convenit să furnizeze echipamente ca să ajute Ucraina să se protejeze împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare. Poate fi vorba despre detecţie, echipamente, protecţie, susţinere medicală, gestionarea crizelor".

În plus, a spus domnia sa, comandantul suprem al forţelor militare ale Alianţei, generalul Tod Wolters, a activat elemente de apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară ale NATO, iar aliaţii desfăşoară mijloace de apărare ca să întărească forţele grupurilor tactice.

Jens Stoltenberg a mai afirmat: "Vedem că Rusia încearcă să creeze un fel de pretext, acuzând Ucraina, SUA şi aliaţii NATO că se pregătesc să folosească arme chimice şi biologice. Orice utilizare a unor arme chimice ar avea consecinţe extinse. Există riscul ca un astfel de atac să aibă efect direct asupra populaţiei din ţările NATO".

La reuniunea de ieri, liderii NATO au decis să prelungească cu un an mandatul de secretar general al lui Jens Stoltenberg, până la 30 septembrie 2023.

• Volodimir Zelenski: "Sunt sigur că înţelegeţi că Rusia nu are intenţia să se oprească în Ucraina"

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat ieri, într-un discurs adresat liderilor NATO, în care le-a cerut ajutor militar "fără restricţii", că următoarea ţintă a forţelor ruse vor fi statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice din Europa de Est, inclusiv, "cu siguranţă", Polonia, a consemnat Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul de la Kiev a spus: "Sunt sigur că înţelegeţi că Rusia nu are intenţia să se oprească în Ucraina. Vrea să meargă mai departe. Împotriva membrilor estici ai NATO. A statelor baltice. A Poloniei, cu siguranţă".

Zelenski a insistat că Ucraina are nevoie de avioane de luptă, tancuri, arme antitanc şi sisteme de apărare aeriană pentru a respinge forţele ruse.

"Alianţa încă poate să împiedice uciderea de ucraineni în raidurile ruse, de către ocupaţia rusă dându-ne toate armele de care avem nevoie", a spus preşedintele ucrainean.

Şi premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat ieri, la Varşovia, că, "dacă va zdrobi Ucraina", preşedintele rus Vladimir Putin "va avansa spre Helsinki, Varşovia, Bucureşti, poate chiar Berlin".

Ieri, înaintea summit-ului NATO, Jens Stoltenberg - secretarul general al Alianţei - afirma că Preşedintele rus Vladimir Putin a comis o "mare greşeală" invadând Ucraina, căreia i-a "subestimat" rezistenţa.

• Experţi: "Putin recurge la ameninţarea nucleară pentru a evita intervenţia directă a NATO în Ucraina"

Preşedintele rus Vladimir Putin a folosit ameninţarea de a recurge la arsenalul său nuclear pentru a evita ca Occidentul să ia în calcul o intervenţie directă în conflictul din Ucraina, cu toate că simpla menţionare a acestei opţiuni demonstrează disponibilitatea şefului de la Kremlin de a ucide numeroşi civili, consideră mai mulţi experţi în armament nuclear, citaţi de EFE, potrivit Agerpres.

Într-un colocviu online organizat miercuri de centrul de reflecţie Chatham House, experţii au căzut de acord că, abia începută invazia, declaraţia lui Putin, conform căreia oricine se va implica în conflict se va confrunta "cu consecinţe nemaiîntâlnite până acum", nu a fost altceva decât un avertisment voalat privind folosirea armei nucleare, lucru confirmat ulterior şi de ridicarea nivelului de alertă al arsenalului nuclear rus.

"Obiectivul său a fost să transmită Occidentului: «Nu vă implicaţi direct». NATO a anunţat deja foarte clar că nu va interveni. În alte circumstanţe, cu atâţia civili ucişi, ar fi avut loc o dezbatere mult mai amplă. Din acest punct de vedere, Putin şi-a îndeplinit obiectivul", a apreciat Lawrence Freedman, profesor emerit de studii de război la King's College din Londra. Totuşi, expertul citat se întreabă cum ar putea recurgerea la arme nucleare să-l scoată pe Putin dintr-o problemă "pe care singur şi-a creat-o".

Directorul Proiectului "Forţele Nucleare Ruse", Pavel Podvig, a amintit că "armele nucleare nu sunt bune şi nu servesc misiunilor militare, dar sunt bune să omoare multă lume sau să demonstreze intenţia de a o face". "Orice aluzie la folosirea acestui armament trebuie să fie interpretată drept un semnal sau o intenţie de a ucide mulţi civili, iar acest aspect ar trebui să facă parte din modul în care înţelegem acest conflict", a adăugat Podvig.

Analistul citat a subliniat că este "foarte ciudat" să se recurgă la o astfel de ameninţare când un război nici nu a început bine, deşi crede că ordinul lui Putin de a pune "în regim special de serviciu" capacităţile de descurajare nucleară a fost interpretat greşit. "Ar putea fi desfăşurate, dar acest lucru ar presupune paşi vizibili, iar din câte ştim noi aceştia nu au fost făcuţi. Rusia are circa o mie de arme nucleare aflate permanent în stare de alertă, care ar putea fi folosite în decurs de câteva minute. Mesajul era unul mai ales politic", consideră el.

Doctrina Rusiei privind descurajarea nucleară prevede că armele atomice pot fi utilizate în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa acestei ţări. Problema - spune Podvig - este că această decizie revine exclusiv Kremlinului şi nu se ştie ce poate considera Putin că ar reprezenta o provocare adusă supravieţuirii ţării sale.

Experta Patricia Lewis, de la Chatham House, a apreciat că "armele nucleare ale NATO nu au descurajat Rusia să invadeze Ucraina, dar că NATO a fost descurajată să intervină în Ucraina", motiv pentru care se poate trage concluzia că "arsenalul atomic joacă un rol în acest război". În opinia sa, acest lucru are de-a face cu valorile predominante în Occident, care fac ca tendinţa să fie către o renunţare la acest tip de armament, în timp ce alte ţări antagoniste "ameninţă cel puţin cu folosirea lor", ceea ce ar trebui să ducă la "o reflecţie" pe această temă.

Şi Podvig a pledat pentru o "reevaluare" a utilităţii armelor nucleare ca instrument de putere şi securitate, dat fiind că, în opinia sa, "din acest conflict nu se poate trage concluzia că îţi este mai bine dacă deţii astfel de arme".

• Kuleba, Ucraina: "Belarusul nici nu vrea, nici nu este pregătit să lupte în Ucraina"

Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat ieri, la o lună de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, că Belarusul "nici nu vrea, nici nu este pregătit" să lupte în Ucraina, în pofida presiunilor Rusiei, transmite EFE, conform Agerpres.

"Am comunicat simplu şi clar părţii belaruse că, dacă forţele sale armate intră pe teritoriul Ucrainei şi încep aici ostilităţile, vor fi distruse fără milă, la fel cum şi armata rusă este distrusă. Cred că ultimul lucru care ar putea interesa Belarusul este ca fiii, fraţii şi soţii săi să moară aici din cauza unor idei absurde ale preşedinţilor rus Vladimir Putin şi belarus Aleksandr Lukaşenko", a declarat Kuleba la televiziunea ucraineană, citat de agenţia Ukrinform.

Kuleba a adăugat că, potrivit unor surse, armata belarusă "nici nu vrea şi nici nu este pregătită să lupte împotriva Ucrainei".

Agenţia Ukrinform relatează - citând Ministerul Apărării ucrainean - că Rusia încearcă să convingă armata belarusă să participe la războiul împotriva Ucrainei, oferind inclusiv sume de bani între 1.000 şi 1.500 de euro pe lună.

• Noi sancţiuni SUA împotriva Rusiei

SUA au anunţat ieri noi sancţiuni financiare împotriva Rusiei, vizând lumea politică, oligarhii şi industria de apărare, drept răspuns la invadarea Ucrainei, conform AFP.

Aceste măsuri, care implică în special o îngheţare a averilor în SUA, privesc 328 de deputaţi ai Dumei de Stat şi instituţia însăşi, precum şi 48 de "mari companii publice" din sectorul apărării, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Sancţiunile vizează în special Tactical Missiles Corporation JSC (KTRV), un conglomerat de apărare rus care îi aparţine statului şi al cărui armament este în prezent desfăşurat în Rusia, a precizat Departamentul Trezoreriei într-un comunicat separat.

"KTRV produce material de apărare rusesc, inclusiv arme aeropurtate şi sisteme de arme pentru marina rusă", a precizat sursa citată.

Secretarul de stat american Antony Blinken a menţionat: "Tăierea a zeci de companii de apărare ruse de la sistemul financiar american va avea un efect profund şi durabil asupra industriei apărării din Rusia". Domnia sa a dat asigurări că Washingtonul va continua să vizeze companiile care furnizează echipamente de apărare Rusiei, precum şi propriii lor furnizori.

• Josep Borrell, UE: "Guvernul rus nu are vreun interes în negocierea unui armistiţiu în Ucraina"

Guvernul rus nu are vreun interes în negocierea unui armistiţiu în Ucraina pentru moment, pentru că armata sa nu şi-a atins scopurile militare, a declarat ieri şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, potrivit Reuters, conform Agerpres.

"În acest moment, Rusia nu vrea să negocieze nimic. Îşi doreşte doar să ocupe teritoriu", a afirmat Borrell într-un interviu pentru postul spaniol de televiziune TVE, adăugând: "Vrea să încercuiască litoralul de la graniţa cu Republica Moldova şi să izoleze Ucraina de mare. Vrea să negocieze cu adevărat doar atunci când îşi asigură o poziţie de forţă".

Uniunea Europeană şi aliaţii săi vor continua să livreze ajutor militar armatei ucrainene, a spus Borrell, concluzionând: "Este important, deoarece totul se va decide în următoarele 15 zile. Ce va face istorie va fi capacitatea ucrainenilor de a rezista".

• Rusia prelungeşte închiderea aeroporturilor în apropierea Ucrainei

Rusia prelungeşte restricţiile asupra traficului său aerian civil în apropiere de graniţa cu Ucraina, relatează DPA, conform Agerpres.

La 24 februarie, a fost luată măsura de a închide 11 aeroporturi din zonă, decizia fiind acum prelungită până la 1 aprilie, a anunţat ieri agenţia federală rusă de trafic aerian Rosaviaţia, conform agenţiei de presă Interfax.

Aeroportul din Soci este singurul rămas deschis pe coasta Mării Negre. Aeroporturile din Simferopol, în Crimeea, şi aeroportul internaţional din Rostov-pe-Don se numără printre cele închise.

Site-urile de monitorizare a traficului aerian arată că zborurile au evitat spaţiul aerian din sud-vestul Rusiei de la începutul invaziei în Ucraina la 24 februarie.