NATO în viziunea lui Trump: prezenţă americană minimă în Europa, sprijin acordat doar aliaţilor care alocă 2% din PIB pentru apărare

Programul lui Donald Trump pentru reformarea NATO, în cazul în care acesta ar redeveni în toamnă preşedinte al SUA se bazează pe două elemente: prezenţă americană minimă în Europa şi sprijin acordat doar statelor aliate care alocă minimum 2% din PIB pentru apărare, potrivit unei analize publicată de Politico.eu.

Foştii oficiali ai administraţiei Trump, din primul mandat al acestuia la Casa Albă, şi experţii din jurul candidatului republican la prezidenţialele din SUA susţin pentru sursa citată că, în schimbul participării continue a SUA la NATO, ţările europene ar trebui să-şi mărească considerabil cheltuielile pentru apărare şi să aibă o bază de recrutare mai mare şi o industrie de apărare modernă. Potrivit acestor oficiali, SUA şi-ar păstra umbrela nucleară deasupra Europei în timpul unui al doilea mandat al lui Trump, menţinându-şi puterea aeriană şi bazele în Germania, Anglia şi Turcia, precum şi forţele sale navale. Între timp, cea mai mare parte a infanteriei, echipamentelor militare, logisticii şi artileriei ar trece în cele din urmă din mâinile americane în cele europene. Schimbarea respectivă implică "reducerea semnificativă şi substanţială a rolului de securitate al Americii: să se retragă în loc să fie furnizorul principal de putere de luptă în Europa, să fie cineva care oferă sprijin doar în perioade de criză", a afirmat, potrivit sursei citate, Dan Caldwell, fost consilier principal al lui Russell Vought, fost oficial superior al administraţiei Trump, care în mai a fost numit director de politici pentru Convenţia Naţională Republicană şi care este de aşteptat să joace un rol de conducere într-o a doua administraţie Trump.

Autorii analizei publicată de sursa citată mai arată că o altă parte a planului lui Donald Trump se referă la un sistem NATO pe două niveluri, idee propusă de un alt fost oficial din timpul primului mandat la Casa Albă, generalul în retragere Keith Kellogg. Acest sistem înseamnă că ţările membre care nu şi-au îndeplinit încă ţinta de a cheltui 2% din PIB pentru apărare "nu s-ar bucura de apărare şi garanţia de securitate a Statelor Unite", potrivit unui expert în securitate naţională, conform sursei citate. Acest lucru ar putea fi considerat a fi în contradicţie cu articolul 5 din tratatul NATO privind apărarea comună, care obligă fiecare membru aliat să ia "acţiunile pe care le consideră necesare" pentru a ajuta pe oricine este atacat. Dar membrii trustului de politică externă al lui Donald Trump au remarcat că limbajul din articolul 5 este flexibil şi nu impune ca vreun membru să răspundă cu forţa militară.

O soluţionare rapidă a conflictului din Ucraina ar juca, de asemenea, un rol cheie în planurile lui Trump pentru NATO. Ca parte a unui plan pentru Ucraina care nu a fost raportat anterior, candidatul republican la Casa Albă analizează un acord prin care NATO se angajează să nu se extindă în continuare spre est - în special în Ucraina şi Georgia - şi negociază cu preşedintele rus Vladimir Putin cât de mult poate păstra Moscova din teritoriul ucrainean cucerit, potrivit altor doi experţi în securitate naţională menţionaţi de sursa citată.

În total, noua abordare a lui Trump în aceste domenii ar echivala cu o revoluţie în tematica NATO - una pe care mulţi critici spun că Europa este complet incapabilă să o realizeze în viitorul apropiat.

SUA este de departe cel mai mare contributor la operaţiunile NATO, cheltuind aproximativ 860 miliarde dolari pentru apărare, ceea ce a reprezentat 68% din cheltuielile totale ale ţărilor NATO în 2023. Aceasta reprezintă de peste 10 ori mai mult decât alocarea Germaniei, care este cel mai mare contributor după SUA. O parte substanţială din cheltuielile americane, care se ridică la aproximativ 3,5% din PIB-ul SUA, merge pentru apărarea Europei, deşi Pentagonul refuză să divulge public cât de mult, a declarat pentru sursa citată Jeremy Shapiro, director de cercetare pentru Consiliul European pentru Relaţii Externe.

Întâlnindu-se cu preşedintele Joe Biden la Washington la începutul lunii iunie, secretarul general al NATO în exerciţiu, Jens Stoltenberg, a anunţat că 23 din cei 31 de membri NATO care nu fac parte din SUA vor atinge abia în 2024 ţinta de alocare de 2% din PIB. Cu toate acestea, Boris Pistorius, ministrul apărării din Germania ar dori ca ţara sa să aloce 3,5% din PIB pentru apărare. Dar chiar dacă Germania atinge acest punct, unii foşti oficiali ai apărării din tabăra lui Donald Trump susţin că nu este suficient.

Elbridge Colby, fost adjunct al secretarului apărării în timpul primului mandat al lui Trump la Casa Albă, a declarat: "Sunt în favoarea susţinerii Alianţei Nord-Atlantice, dar cred că singura modalitate de a face asta - şi le spun asta tot timpul europenilor - este ca ei să îşi asume mult mai mult din povară. Nu mai putem face de 10 ori mai mult decât fac nemţii şi trebuie să fim pregătiţi să fim duri cu ei. Trebuie să existe consecinţe. Vrem ca NATO să fie activă, dar vrem să fie cu europenii în frunte. Asta a fost ideea originală. Asta a fost ideea lui Dwight Eisenhower".

Fostul oficial american a precizat că, în condiţiile provocărilor din partea Chinei, SUA nu îşi permite să îşi concentreze majoritatea forţelor militare în Europa împotriva ruşilor, deoarece "chinezii reprezintă o ameninţare mai periculoasă şi mai semnificativă."

Din analiza publicată de Politico mai reiese că experţii din tabăra Trump se concentrează în mare parte pe problema cheltuielilor, dorind ca ţările europene să cheltuiască mai mult şi să îşi asume mult mai mult din povara militară. Kiron Skinner, fostul şef de planificare politică al lui Donald Trump a declarat: "Trebuie să dimensionăm corect rolul SUAîn lume în secolul 21 şi despre asta cred că este vorba. SUA nu este ATM-ul mondial. NATO are o contribuţie semnificativă de adus în teatrul atlantic şi în teatrul indo-pacific, dar trebuie să facem o gândire mai strategică de ambele părţi".

Sursa citată mai arată că primul test al intenţiilor lui Trump privind NATO, în cazul în care ar câştiga un alt mandat de preşedinte al SUA, ar fi modul în care el gestionează războiul declanşat de Rusia în Ucraina. SUA şi-au intensificat rolul central în NATO de la începutul războiului din Ucraina, trimiţând 20.000 de trupe suplimentare în Europa (care au mărit la un total de 100.000 numărul militarilor americani prezenţi pe continent) pe lângă noile capacităţi aeriene, terestre, maritime, cibernetice şi spaţiale. Potrivit experţilor în securitate naţională din tabăra lui Trump, acesta ar putea să încheie un acord cu Putin cu privire la care ţări ar putea adera la NATO, în special Ucraina şi Georgia. Un astfel de plan ar distruge promisiunea vagă a NATO de aderare viitoare a Ucrainei, care ar fi presată de viitorul preşedinte american să cedeze Rusiei Crimeea şi regiunea Donbas.

"M-aş aştepta la o înţelegere foarte rapidă pentru a pune capăt conflictului", a declarat pentru sursa citată Kevin Roberts, preşedintele The Heritage Foundation, un think tank influent din tabăra lui Donald Trump.

Donald Trump nu a prezentat încă public planurile pentru Ucraina, dar în timpul campaniei electorale a promis în repetate rânduri că va pune capăt războiului ca una dintre primele sale sarcini - "înainte să ajung chiar la Biroul Oval, la scurt timp după ce câştigăm preşedinţia", potrivit declaraţiei sale de la mitingul din 22 iunie din Philadelphia.

Sursa citată mai notează că o problemă majoră privind abordarea lui Trump faţă de NATO ar putea fi faptul că naţiunile europene nu sunt, în mod evident, pregătite să îndeplinească un rol militar extins. Experţii americani susţin că liderii europeni nu ştiu cum să înlocuiască prezenţa militară a SUA în Europa, mai ales în condiţiile în care eforturile preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru o mai mare independenţă faţă de umbrela de apărare a SUA au eşuat.

Experţii militari din tabăra lui Donald Trump mai afirmă, potrivit sursei citate, că europenii trebuie să dezvolte industrii de apărare transfrontaliere, mai degrabă decât cele naţionale, pentru a creşte eficienţa şi capacitatea şi pentru a-şi îndeplini angajamentul de a extinde considerabil forţa de răspuns rapid a NATO de la 40.000 la aproximativ 300.000 de militari.

Ei concluzionează că, dacă statele aliate din Europa vor cheltui 2% din PIB pentru apărare, atunci Trump va respecta în întregime implicarea SUA în apărarea bătrânului continent, dar este posibil ca, în cazul în care va fi ales, candidatul republican la Casa Albă să solicite alocarea unui procent mai mare. Cu alte cuvinte, viitorul NATO şi al Europei se va baza pe răspunsul pe care statele aliate îl vor furniza cu privire la cerinţele de mai sus.