NATO: "Războiul din Ucraina a zdruncinat întreaga ordine internaţională"

• Ucraina cere mai multe arme

Invazia rusă în Ucraina are implicaţii profunde pentru securitatea europeană şi, totodată, a zdruncinat întreaga ordine internaţională, susţine secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de agenţia EFE.

Domnia sa a declarat ieri, în a doua zi a reuniunii miniştrilor de Externe din ţările NATO, desfăşurată la Bruxelles, că prezenţa partenerilor de alianţă la acest eveniment este "un semn al unităţii în sprijinirea Ucrainei, condamnarea agresiunii Rusiei şi apărarea ordinii globale.

Ieri, membrii Alianţei s-au întâlnit cu omologii lor din Ucraina, Georgia, Suedia, Finlanda, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud şi Japonia.

În acest context, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, le-a cerut ţărilor membre NATO să furnizeze mai multe arme ţării sale spentru combaterea forţelor ruse. Domnia sa a spus, conform AFP: "Agenda mea este foarte simplă. Am venit să cer trei lucruri: arme, arme şi arme. Cu cât mai repede vor fi livrate, cu atât mai multe vieţi vor fi salvate, iar distrugerea va fi evitată. În ultimele săptămâni am demonstrat că ştim cum să luptăm, ştim cum să câştigăm, dar fără o aprovizionare durabilă şi suficientă cu armele cerute de Ucraina, aceste victorii vor fi însoţite de sacrificii enorme".

Kuleba a precizat că Ucraina are nevoie în special de avioane, rachete antinavă, transportoare blindate şi sisteme grele de apărare aeriană.

Ţările NATO îi furnizează arme Ucrainei, dar Alianţa nu intenţionează să se angajeze într-un război cu Rusia.

• Kiev: Rusia continuă pregătirile pentru ofensiva asupra Donbas

Rusia continuă pregătirile pentru ofensiva sa în estul Ucrainei cu scopul preluării controlului asupra întregului Donbas, potrivit celui mai recent raport privind situaţia de război al Înaltului comandament al armatei ucrainene, făcut public ieri dimineaţă, în cea de-a 43-a zi a invaziei ruse în Ucraina, potrivit EFE, informează Agerpres.

"Eforturile principale ale ocupanţilor se concentrează în prezent pe pregătirea operaţiunii ofensive în estul Ucrainei, cu scopul de a stabili un control total asupra teritoriilor regiunilor Doneţk şi Lugansk", se menţionează în raportul armatei ucrainene, care precizează, între altele, că trupele ruse continuă să fie active în direcţia Slobojanski (la sud de Zaporojie), Doneţk şi Tavria (tot în Zaporojie, dar mai la sud, aproape de Marea Azov).

Rusia a continuat să blocheze oraşul Harkov (nord-estul ţării) şi să efectueze bombardamente de artilerie, în timp ce în direcţia Doneţk şi în apropierea acestui oraş "ocupanţii au încercat, fără succes, să spargă apărarea trupelor noastre în zona localităţii Novotoşovskoe".

La sud, Rusia "ia măsuri pentru restabilirea capacităţii de luptă a unităţilor sale", în timp ce este acuzată de "utilizarea violenţei împotriva civililor în teritoriile temporar ocupate", conform aceluiaşi raport.

"Populaţia din Mariupol este deportată cu forţa în districtele ocupate temporar din regiunea Doneţk", potrivit acestui document.

• Leonid Volkov, opozant al regimului rus: "Prin invadarea Ucrainei, Putin şi-a scurtat zilele la putere"

Cu decizia de a intra în război cu Ucraina, Vladimir Putin "şi-a scurtat clar zilele la putere", spune Leonid Volkov, un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al preşedintelui rus, notează AFP, conform Agerpres.

Prin invadarea Ucrainei, "Putin a făcut să scadă în mod clar probabilitatea scenariului potrivit căruia să rămână la Kremlin până moare, aşa cum a intenţionat", a afirmat Leonid Volkov într-un interviu pentru AFP.

Pentru opozant, preşedintele rus "a făcut o greşeală de calcul" lansând trupele sale împotriva ţării vecine la 24 februarie, iar această invazie este sortită eşecului.

În opinia lui Volkov, elitele ruse "trăiesc foarte rău cu dezastrul economic, cu pierderile (umane), cu restricţiile şi cu sancţiunile" şi vor începe "să se gândească la o schimbare a regimului sau la o schimbare de sistem".

Comunitatea internaţională "ar trebui să ajungă la cei apropiaţi de Putin şi să le ofere garanţii de securitate dacă decid să-l abandoneze", a ţinut să menţioneze Volkov.

• Rusia acuză Ucraina că tărăgănează negocierile de pace

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a acuzat ieri Ucraina că a revenit asupra unor propuneri făcute în timpul rundei de negocieri desfăşurate la sfârşitul lunii trecute la Istanbul, ceea ce potrivit Moscovei ar fi un indiciu că preşedintele Volodimir Zelenski este "controlat" de Washington şi de aliaţii săi, care-l determină să continue luptele, acuzaţii la care Kievul a răspuns cerând Moscovei să-şi "reducă gradul de ostilitate".

Miercuri, "partea ucraineană a prezentat grupului de negociatori un proiect de acord în care este evident că ea revine asupra celor mai importante dispoziţii stabilite pe 29 martie la Istanbul", a spus Lavrov într-un mesaj video, potrivit AFP. "În acest document ucrainenii au formulat clar că viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina nu se vor extinde asupra Crimeii şi Sevastopolului. În proiectul de ieri, această afirmaţie clară lipseşte", a exemplificat ministrul rus, conform Agerpres.

Potrivit lui Lavrov, Kievul a revenit şi asupra unei propuneri ce prevedea că Ucraina nu va desfăşura manevre militare fără acordul statelor garante.

De asemenea, în noul document, Kievul cere ca preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, să negocieze direct asupra Crimeei şi Donbasului, estul separatist prorus al Ucrainei.

Kievul urmăreşte aşadar să "lungească la nesfârşit sau chiar să facă să eşueze negocierile, respingând înţelegeri deja găsite", crede ministrul rus de Externe, care adaugă: "Noi vedem în asta că regimul de la Kiev este controlat de Washington şi de aliaţii săi, care-l împing pe preşedintele Zelenski să continue luptele".

Lavrov a mai spus că Rusia "continuă procesul de negociere" şi a formulat o propunere de proiect de acord, despre care nu a dat detalii.

"Dacă Moscova doreşte să arate că este pregătită pentru dialog, atunci trebuie să-şi reducă gradul de ostilitate", a reacţionat pe Twitter, după acuzaţiile lui Lavrov, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, care este şi consilier al preşedintelui Zelenski.

La negocierile desfăşurate pe 29 martie la Istanbul pentru găsirea unui acord menit să pună capăt războiului provocat de invazia declanşată de Rusia pe 24 februarie, Ucraina i-a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea anexată de Rusia.

Însă Ucraina i-a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, în timp ce Moscova insistă pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeei anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Între timp, Rusia şi-a retras trupele din zona capitalei Kiev şi din tot nordul Ucrainei şi negocierile continuă online, dar retragerea trupelor ruse din acele zone pare să fie o acţiune de regrupare înaintea unei intensificări a ofensivei în estul Ucrainei.

Ieri, preşedintele Republicii Belarus, principalul aliat al Rusiei, a cerut ca ţara sa să participe la negocierile asupra "războiului din Ucraina".