"Ne dorim ca fondurile de pensii să devină un susţinător activ al pieţei de private equity"

Reporter: Cum arată piaţa de private equity din ţara noastră comparativ cu cea a ţărilor comparabile din Europa de Est şi cu cea din Europa de Vest ? Care sunt provocările dar şi oportunităţile?

Andrei Gemeneanu: Domeniul de private equity este încă într-un stadiu incipient în România, aspect reflectat atât de numărul fondurilor active, cât şi de ponderea investiţiilor de acest tip în PIB. Astfel, ţara noastră este pe ultimul loc atât în regiunea noastră, Europa Centrală şi de Est, cât şi la nivelul întregului continent, cu maximum zece fonduri active. Pentru comparaţie, pe piaţa din Anglia există aproximativ 650 de fonduri de private equity active, în timp ce în Statele Unite ale Americii, numărul se ridică la 3.300 de fonduri. De asemenea, nici din punctul de vedere al ponderii în PIB a investiţiilor fondurilor de private equity, România nu se situează mai bine, fiind tot pe ultimul loc din Europa, cu un procent de zece ori mai mic decât al Poloniei şi de trei ori sub media regiunii noastre.

Privind partea pozitivă, toate aceste date demonstrează potenţialul semnificativ de creştere al pieţei de private equity în România. Este important de evidenţiat şi avansul înregistrat de aceasta în ultimii şase - opt ani, având fonduri care investesc în companii locale şi care contribuie la dezvoltarea economică a ţării. Pe de altă parte, stadiul actual al pieţei locale de private equity face dificilă realizarea unor tranzacţii mai complexe. Acest lucru este dat atât de numărul relativ limitat de companii mari disponibile pentru achiziţie, cât şi de anumite prevederi normale pentru fondurile de private equity occidentale, dar cu care antreprenorii români nu sunt obişnuiţi. Totuşi, odată ce numărul tranzacţiilor şi al exit-urilor va creşte, aceste tendinţe se vor schimba într-un orizont de câţiva ani. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este important ca investitorii instituţionali precum Fondul European de Investiţii (FEI), Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi International Finance Corporation (IFC) să continue să fie active în regiune şi să se implice în susţinerea sectorului de private equity. Un element cu potenţial disruptiv pentru evoluţia domeniului de private equity este implicarea activă a fondurilor de pensii locale, care la nivel european reprezintă investitorul principal, dar care lipsesc de pe piaţa din România.

Reporter: Ultimii ani au fost marcaţi de pandemie, urmată de o inflaţie ridicată şi dobânzi mari. Ce impact au avut aceste evenimente asupra activităţii Morphosis Capital?

Andrei Gemeneanu: Unul dintre principiile după care ne ghidăm în activitatea de business este "never waste a good crisis". Contextul economic dificil din ultimii ani, marcat de numeroase provocări suprapuse, a reprezentat pentru companii o ocazie de a-şi demonstra rezilienţa. De asemenea, pentru stakeholderi, aceste perioade fac diferenţa între companiile care doar beneficiază de un context general favorabil şi cele construite pe baze sănătoase. În timp ce primele vor avea de suferit în urma acestor turbulenţe, companiile solide nu doar că pot menţine un ritm stabil, ci pot profita de mediul incert, care creează oportunităţi de dezvoltare şi consolidare. Pentru Morphosis, această perioadă a reprezentat contextul în care am realizat majoritatea investiţiilor din primul fond, astfel că am putut să aplicăm principiul menţionat anterior, ceea ce a reprezentat un diferenţiator pentru companiile din portofoliul nostru. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este cel al Stay Fit Gym, care a profitat de ocazia de a consolida o piaţă fragmentată, aşa cum este cazul sălilor de fitness. În aproximativ doi ani şi jumătate de când am stabilit parteneriatul cu fondatorii săi, Stay Fit Gym a crescut numărul centrelor de la şapte la treizeci şi şapte şi a devenit reţeaua de fitness cu cea mai mare acoperire la nivel de oraşe din România.

Reporter: Morphosis Capital face investiţii în companii din câteva domenii, în principal sănătate şi wellness, dar şi tehnologie şi educaţie. De ce aceste sectoare?

Andrei Gemeneanu: Alegerea domeniilor în care am ales să investim are la bază analize extinse pe care le-am realizat anterior lansării primului fond şi pe care le actualizăm constant pentru a verifica eventualele evoluţii. Pentru fiecare dintre sectoarele în care activează companiile din portofoliul nostru există un potenţial semnificativ de dezvoltare, atât prin prisma unei prezenţe insuficiente la nivel naţional, cât şi datorită fragmentării pieţelor sau cererii în creştere pentru serviciile pe care acestea le oferă. De asemenea, aceste domenii demonstrează un grad înalt de stabilitate chiar şi în contexte economice nefavorabile. Acest lucru este datorat acoperirii unor nevoi de bază, cum este cazul sănătăţii şi wellness-ului, a capacităţii de adaptare şi inovaţie a tehnologiei, precum şi importanţei educaţiei.

Pe lângă latura economică, investiţiile noastre au şi o componentă puternică de ESG. Aceasta se manifestă prin democratizarea accesului la servicii de sănătate şi wellness de înaltă calitate, prin expansiunea companiilor din portofoliul Morphosis şi în oraşele medii din România. În plus, tehnologia contribuie la reducerea impactului asupra mediului, în timp ce investiţiile în educaţie sprijină dezvoltarea capitalului uman, ceea ce stă la baza evoluţiei societăţilor.

Reporter: Care sunt criteriile esenţiale de care ţineţi cont atunci când decideţi să investiţi într-o companie? De ce?

Andrei Gemeneanu: Atât pentru primul fond al Morphosis, cât şi pentru al doilea, urmărim companii care aduc pe piaţă un serviciu sau produs competitiv, active în domenii cu potenţial de creştere pe piaţa locală sau chiar internaţională şi care sunt profitabile. De asemenea, ne dorim să ne asociem cu antreprenori care sunt motivaţi şi hotărâţi să dezvoltăm împreună afacerea. Nu în ultimul rând, "human fit" sau compatibilitatea la nivel uman reprezintă un criteriu fundamental pentru noi. Acest lucru se bazează pe faptul că noi nu achiziţionăm companii, ci investim în parteneriate cu antreprenorii, a căror viziune ne angajăm să o urmăm. În acest sens, în cazul în care un antreprenor doreşte să realizeze la acel moment un exit integral, înseamnă că nu este un partener potrivit pentru noi.

Reporter: Cum luaţi decizia realizării unui exit dintr-o companie ? Puteţi detalia?

Andrei Gemeneanu: Pentru un fond de private equity, există două opţiuni de exit - parţial şi integral. În ceea ce priveşte exit-urile parţiale, pentru noi, motivaţia din spatele acestora este creşterea de capital pentru continuarea procesului de dezvoltare accelerată a companiilor. Primul exit parţial pe care l-am realizat a fost în 2022, când am atras alături de noi în Medima Health un alt fond de private equity, Integral Venture Partners, împreună cu care continuăm să dezvoltăm reţeaua. La momentul investiţiei noastre iniţale, Medima avea o singură clinică, ajungând în prezent la o reţea de şaptesprezece clinici, iar cu această creştere de capital generată de implicarea Integral Venture Partners, obiectivul este de a ajunge la douăzeci şi cinci - treizeci de clinici. Aceeaşi gândire am aplicat şi în cazul EMI Group, care, în cei doi ani până la parteneriatul cu Innova Capital, a realizat două tranzacţii şi şi-a dublat EBITDA. Capitalul suplimentar va contribui la achiziţii ulterioare de către EMI pentru consolidarea pe pieţele existente şi intrarea pe altele noi, prima tranzacţie fiind deja realizată în 2023, prin preluarea KADRA.

În cazul exit-ului integral, până acum am avut unul singur - vânzarea Clinicilor Dentare Dr. Leahu către Regina Maria. Clinicile Dentare Dr. Leahu au făcut parte din portofoliul nostru timp de doi ani şi jumătate, sub perioada obişnuită pe care o avem în vedere, de patru-cinci ani. Totuşi, acela a fost un moment potrivit atât pentru companie, cât şi pentru investitor, care avea un interes strategic în zona de servicii de stomatologie.

Privind în perspectivă la alte potenţiale exit-uri, strategia noastră este flexibilă, punând pe primul plan interesele companiei şi ale antreprenorului, astfel încât potenţialul de creştere al organizaţiei să fie maximizat pe termen mediu şi lung.

Reporter: Cum aţi caracteriza evoluţia mediului antreprenorial din ţara noastră din ultimii zece ani?

Andrei Gemeneanu: Dezvoltarea mediului antreprenorial din România în ultimii zece ani a coincis cu creşterea economică accelerată înregistrată de ţara noastră în acest interval de timp. În ultimul deceniu, am remarcat apariţia a numeroase noi afaceri, active în industrii diverse, multe dintre ele ieşind cu succes din perioada pandemică şi cea ulterioară caracterizată de numeroase provocări, având acum potenţialul să devină jucători importanţi în următorii ani. Acestea sunt dezvoltate de antreprenori curajoşi, care au ambiţia de a transforma companii locale în afaceri naţionale şi chiar internaţionale. În acest demers, ei profită de diversificarea modalităţilor de finanţare, fiind dispuşi să renunţe la o parte din deţinerea lor în companie prin atragerea unui nou partener strategic sau chiar listarea pe piaţa de capital.

La dezvoltarea mediului antreprenorial a contribuit şi implicarea fondurilor de private equity, influenţă vizibilă în special în ultimii ani. În acest fel, companiile antreprenoriale solide au putut să atragă alături de ele atât capital, cât şi know-how din partea fondurilor, care să le ajute să treacă într-o nouă etapă a evoluţiei. Din fericire, observăm o creştere a competitivităţii în acest domeniu, astăzi având o piaţă în care antreprenorul chiar poate decide calea pe care doreşte să o urmeze pentru atragerea de capital. Ţinând cont de contextul actual, există premisele ca evoluţia mediului antreprenorial din România din următorii zece ani să o depăşească semnificativ pe cea din deceniul anterior.

Reporter: Care ar fi principalele modificări legislative care, din punctul dumneavoastră de vedere, ar ajuta dezvoltarea pieţei de private equity din România?

Andrei Gemeneanu: La nivel legislativ, în anul 2011 a intrat în vigoare o normă care le permitea fondurilor de pensii private să aibă o expunere de maximum 10% din active în investiţiile de private equity. Între timp, în 2023, acest plafon a fost redus la un prag de cel mult 5% pentru acest tip de investiţii. La nivel practic, efectul fondurilor de pensii în piaţa de private equity este nesemnificativ deoarece acestea nu se implică activ în diversificarea portofoliului lor prin adăugarea acestui tip de investiţii. Ne dorim ca, în următorii ani, fondurile de pensii să devină un susţinător activ al pieţei de private equity, aşa cum se întâmplă în occident, unde acestea reprezintă principalul investitor din industrie, cu o pondere de 35-40% din capital.

Reporter: Care sunt planurile sau obiectivele Morphosis Capital pentru următorii trei-cinci ani?

Andrei Gemeneanu: Următorii ani vor reprezenta o perioadă foarte dinamică pentru Morphosis Capital. În primul rând, vom lansa al doilea fond al Morphosis, pentru care ţintim o mărime de aproximativ 90 de milioane de euro şi care va fi concentrat pe direcţii asemănătoare de investiţii cu cele ale primului fond. În ceea ce priveşte tichetul investiţional, ţintim tranzacţii cu o valoare între şapte şi douăsprezece milioane de euro, care poate creşte până la cincisprezece - douăzeci milioane de euro în cazul unui co-investment. În plus, spre deosebire de primul fond, care a fost axat 100% pe piaţa din România, al doilea fond are o strategie intitulată România Plus, vizând un orizont regional, cu o pondere a investiţiilor de 70% în România, iar restul de 30% pe alte pieţe din regiune care fac parte din Uniunea Europeană. În acest interval de timp de cinci ani, întregul capital atras ar urma să fie investit.

În al doilea rând, la nivelul Morphosis Capital Fund I, majoritatea investiţiilor noastre vor ajunge la maturitate în următorii ani, astfel că, cel mai probabil vor exista exit-uri - parţiale sau integrale, în funcţie de oportunităţile care vor apărea. La acest moment, nu avem vreun plan specific sau discuţii în derulare, dar aceste tranzacţii fac parte din evoluţia naturală a unui fond de private equity.

Reporter: Vă mulţumesc!