"Ne dorim o mai mare mobilitate a sectorului privat din Iran şi România pentru îmbunătăţirea relaţiilor comerciale bilaterale"

Reporter: Cum evaluaţi relaţiile bilaterale economice dintre Iran şi România, în momentul de faţă?

Neda Raefipour: Datorită relaţiei constante de prietenie dintre cele două ţări, existenţei unor puncte comune în domeniul cultural, şi relaţiile economice bilaterale s-au situat întotdeauna într-un cadru caracterizat de calm şi încredere reciprocă. Există încă amin­tirea achiziţionării de tractoare ro­mâneşti în memoria poporului iranian, şi în special a oamenilor din Provincia Tabriz.

În perioada implementării Planului Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA), volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost de 426 milioane de euro, dar din păcate, după retragerea Statelor Unite ale Americii din JCPOA, relaţiile economice bilaterale au scăzut până la valoarea de 297 milioane de euro, iar în anul 2019 au ajuns la 200 milioane de euro. Volumul schimburilor comerciale bilaterale în primele şapte luni ale anului 2020 a fost de doar 40 milioane de euro. Sperăm ca, prin intermediul unei mai mari mobilităţi a sectorului privat din cele două ţări, să asistăm la îmbunătăţirea nivelului relaţiilor comerciale bilaterale. Organizarea celei de-a XVI-a Comisii Mixte Interguvernamentale de cooperare economică româno-iraniene poate avea un rol important în îmbunătăţirea acestor relaţii.

Reporter: În acest moment, în ce domenii vedeţi potenţial de cooperare între cele două ţări?

Neda Raefipour: Datorită deschiderii pieţei româneşti faţă de produsele petrochimice iraniene, acest domeniu poate fi menţionat ca având un potenţial foarte important de cooperare. În momentul de faţă, Iranul produce cel puţin 150 de produse de petrochimie, iar capacitatea de producţie a industriei petrochimice este de 66 de milioane de tone pe an.

Din fericire, pe lângă aceasta, Iranul a reuşit să-şi demonstreze în mare măsură capacitatea ridicată de export a unor produse non-petroliere. Una dintre capabilităţile cele mai proeminente este în domeniul biotehnologiei. În decursul ultimelor şase luni, companiile knowledge-based precum CinnaGen şi Pishtaz Teb Zaman, cu ajutorul produselor lor biotehnologice, au reuşit să iniţieze negocieri cu unii parteneri români în vederea exportului de produse medicale şi de diagnosticare a coronavirusului. Dată fiind experienţa mea din ultimii trei ani în postura de Consilier economic al Ambasadei Republicii Islamice Iran la Bucureşti, cred cu tărie că Iranul poate avea o colaborare încununată de succes cu România, în domeniul exportului de produse knowledge-based. Consider necesar să prezint aici câteva companii knowledge-based, renumite în Iran, care activează pe plan internaţional: primul şi cel mai mare institut knowledge-based din domeniul biotehnologiei din Iran este compania "CinnaGen", cu o experienţă de peste 24 de ani pe piaţa internaţională, care deţine 5 situri de producţie sub numele de "Compania de cercetare şi Producţie CinnaGen", şi posedă certificat GMP emis de Uniunea Europeană. Această companie a reuşit ca, în anul 2019, să prevină ieşirea din Iran a unui miliard şi jumătate de dolari, datorită lipsei nevoii de a cumpăra mostre din străinătate.

Compania iraniană "ASR Gooyesh Pardaz" care activează în domeniul inteligenţei artificiale, a procesării şi detectării semnalelor, se bucură de un mare succes. Compania "ARA Research" este producătoare de microscoape cu forţă atomică (AFM), şi furnizează acest tip de produse institutelor de cercetare şi laboratoarelor universitare, astfel încât cercetătorii să folosească produse interne în cadrul proceselor întreprinse.

Compania "VistaGen", folosind compuşi eco-friendly, a reuşit să Eliminaţi într-o oarecare măsură probleme des întâlnite în domeniul biotehnologiei.

Compania "Rahrovan-e Sepehr-e Andisheh" activează cu succes în domeniul fabricării şi comercializării de contoare inteligente de curent electric şi apă.

Compania "Parsa Polymer Sharif" activează în două domenii: fabricarea şi dezvoltarea compuşilor polimerici, şi furnizarea de servicii de inginerie şi laborator. Produsele sale sunt folosite în industria auto, pentru toate tipurile de aliaje şi în compozite polimerice.

Compania de inginerie medicală "Saba" deţine o linie de proiectare şi de construire a sistemelor de evaluare senzorială olfactivă şi gustativă.

Compania "Kitotek", care activează în domeniul nano, este cunoscută pe plan internaţional. În momentul de faţă, în Iran sunt peste 5000 de companii knowledge-based care activează în diverse domenii, şi multe dintre acestea au devenit cunoscute şi la nivel internaţional, prin intermediul produselor exportate.

Un alt domeniu de cooperare cu potenţial foarte ridicat în cadrul relaţiilor bilaterale este reprezentat de cultivarea transfrontalieră. În prezent, părţile iraniene şi române poartă discuţii cu privire la implementarea proiectului de cultivare transfrontalieră în România, dialog care a intrat în etapa finală.

Alte produse iraniene de export includ alimente precum fructe, verdeţuri, stafide, şofran, curmale şi produse acvatice, precum şi echipamente şi consumabile medicale, electrice şi mecanice, cauciucuri, anvelope şi tuburi din cauciuc pentru toate tipurile de vehicule de transport, produse textile şi îmbrăcăminte, covoare şi produse de marochinărie. În prezent, cele mai importante articole exportate din Iran în România sunt produsele din plastic, produsele minerale, fructe, textile, produse din piatră şi ciment, produse din sticlă şi cristal, metale, mobilă şi produse chimice; cele mai importante produse româneşti exportate în Iran sunt porumbul, echipamente mecanice, carne, autovehicule, tractoare şi piese, produse chimice, instrumente optice, lemn, echipamente electrice şi plastic.

Reporter: Există în prezent proiecte economice comune în desfăşurare între sectoarele private ale celor două ţări?

Neda Raefipour: De exemplu, cele mai importante proiecte în care se poate investi acum, sunt: proiectul de investiţii private iraniene pentru înfiinţarea unui hub petrochimic în zona Constanţa; construirea unei fabrici de asfalt rece, în România, cu capital mixt; cultivarea transfrontalieră în România; înfiinţarea unui hub de IT şi comunicaţii în Bucureşti, şi nu în ultimul rând înregistrarea în România a unei companii mixte pentru distribuirea de produse medicale, articole şi consumabile precum echipamente medicale fabricate în Iran cu licenţă UE, şi conform standardelor ţărilot din Vestul Europei. Noi sperăm ca, odată cu identificarea oportunităţilor comerciale bilaterale adecvate, vom stabili o relaţie comercială win-win între sectoarele private ale celor două ţări.

Reporter: Vă mulţumesc!