NICOLAE HAVRILEŢ, MEEMA: "România are un potenţial de peste 70.000 de MW în Marea Neagră"

România are un potenţial eolian de aproximativ 72.000 de MW doar în apele costiere de la Marea Neagră, a declarat, ieri, Nicolae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA), în cadrul Forumului Virtual de Energie Verde organizat de Autobest. Acesta a precizat că estimarea este realizată de către specialiştii de la Banca Mondială.

Havrileţ a afirmat: "Politica Guvernului este în acord cu înţelegerea Green Deal, iar prin Ministerul nostru încercăm ca din utilizarea Fondului de Modernizare, fond care este alimentat tocmai din sursa vânzării certificatelor de dioxid de carbon, să promovăm în continuare producţia de energie din surse regenerabile. Considerăm că investiţia cea mai spectaculoasă şi poate şi cea mai importantă în producţia de energie electrică din surse regenerabile ar fi utilizarea oportunităţilor din Marea Neagră, din ceea ce se numeşte offshore wind farm. Practic, datorită simplificării tehnologiilor actuale, succesul înregistrat de un stat precum Marea Britanie (în acest sector) în 20 de ani România ar putea să îl ajungă într-o perioadă mult mai scurtă de 5-6 ani. Nu este o estimare lipsită de bază. Este vorba de un studiu de fezabilitate emis de către Banca Mondială special pentru zona Mării Negre. Există un potenţial uriaş. Doar în zona apelor costiere, România are o posibilitate de înfiinţare a unor parcuri eoliene de până la 72.000 de MW".

Spre comparaţie, România are un consum mediu orar de circa 8.000 - 10.000 de MW de electricitate, a punctat Havrileţ.

Această energie ar putea fi exportată sau ar putea fi folosită inclusiv pentru producţia de hidrogen, a mai afirmat secretarul de stat.

Potrivit studiilor, România are cel mai bun platou continental la Marea Neagră pentru energie eoliană din Europa. Practic, platoul continental al României de la Marea Neagră este foarte stabil din punct de vedere tectonic şi permite instalarea eolienelor chiar şi la doar 5 metri în sol. Totodată, eolienele din Marea Neagră deja instalate pot produce electricitate 7-8 luni din an, în timp ce în alte regiuni similare centralele eoliene produc energie doar 5-6 luni pe an.

De asemenea, Havrileţ a mai anunţat, în cadrul aceluiaşi eveniment, că producătorii de gaze Romgaz şi Petrom au în vedere dezvoltarea unui proiect comun prin care să producă hidrogen într-un parc eolian în Dobrogea, în premieră pentru piaţa din România.

"Consider că până la jumătatea anului viitor o să avem cel puţin două parcuri eoliene şi/sau solare care vor avea producţie de hidrogen. În primul rând, iniţiativa celor doi mari producători de gaze naturale, Romgaz şi Petrom, care, printr-o acţiune comună, doresc să înfiinţeze prima fermă de producţie a hidrogenului din surse eoliene, în zona Dobrogea. Pentru că tehnologia este foarte scumpă, există o iniţiativă ca acest hidrogen fabricat în premieră să fie utilizat în zona producătorilor de energie electrică din Delta Dunării, întrucât nu sunt permise acolo realizările de conducte de gaze sau alte investiţii din cauza restricţiilor de mediu", a precizat Havrileţ.

El a amintit că oraşul Sulina a rămas fără energie termică, întrucât capacitatea pe cărbune de acolo nu a mai putut fi folosită.

"Există un element foarte important din anul 2003, locuitorii din Delta Dunării au subvenţionate atât carburanţii, cât şi o parte din consumul de energie electrică, ceea ce ar face ca şi hidrogenul să fie subvenţionat, utilizându-se în această zonă", a mai spus secretarul de stat.

Potrivit acestuia, la nivelul Comisiei Europene s-a stabilit că producţia de hidrogen trebuie susţinută din fonduri europene, iar Fondul de Modernizare va încuraja producţia de energie electrică care poate fi stocată fie în baterii, fie în hidrogen.