NOI AVERTIZĂRI PUBLICE ALE COMISARULUI CJPC SORIN MANŢU, ÎN SCANDALUL CREDITELOR CESIONATE ÎN OLANDA: "ANPC ŞI BNR au protejat Bancpost şi OTP Bank în detrimentul intereselor consumatorilor"

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi cel mai probabil Banca Naţională a României (BNR) au protejat interesul Bancpost în detrimentul intereselor consumatorilor, în cazul creditelor cesionate în Olanda, reiterează Sorin Manţu, funcţionar în cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa, în cadrul unor avertizări publice.

Comisarul Manţu, care a încheiat procesele verbale de sancţionare a Bancpost şi OTP Bank pentru cesionarea ilegală a creditelor în afara ţării, a trimis avertizările atât Guvernului, cât şi Parlamentului.

Domnia sa reclamă incompetenţa sau neglijenţa în serviciu, precum şi încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

Printre altele, Sorin Manţu subliniază: "Deşi aspectele sunt cunoscute de o perioadă de timp de cel puţin doi ani de zile, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu a întreprins demersurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru ocrotirea interesului public prin cercetarea legalităţii cesiunii de credite performante în valoare de peste 675 milioane euro realizată de Bancpost către EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe Funding II BV) din Olanda şi dispunerea măsurilor de limitare a consecinţelor prestării serviciilor financiare care nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile legale. Prin calcularea şi reţinerea, cu încălcarea prevederilor legale, de către o persoană juridică neautorizată din afara ţării, de sume de bani reprezentând dobânzi, comisioane de administrare şi dobânzi penalizatoare, a fost creat un prejudiciu consumatorilor estimat la cel puţin 300 milioane euro. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, în calitate de Autoritate a Statului ce are ca atribuţie principală controlul respectării dispoziţiilor legale privind protecţia consumatorilor şi apărarea drepturilor legitime ale acestora în cazul prestării de servicii financiare, şi foarte probabil şi Banca Naţională a României, în calitate de autoritate a Statului competentă cu privire la reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, au protejat interesul operatorului economic Bancpost S.A. în detrimentul intereselor consumatorilor din România, cu încălcarea principiului legalităţii şi principiului supremaţiei interesului public".

Totodată, comisarul CJPC menţionează: "Deşi aspectele sunt cunoscute de o perioadă de timp de cel puţin doi ani de zile, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu a întreprins demersurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru ocrotirea interesului public prin cercetarea legalităţii cesiunilor de credite performante în valoare de 580 milioane CHF şi 17 milioane euro, realizate de OTP Bank România SA către OTP Bank Nyrt (OTP Bank Plc., denumirea în engleză) din Ungaria şi ulterior către OTP Financing Solutions BV din Olanda sau direct de OTP Bank România S.A către OTP Financing Solutions B.V. din Olanda, şi pentru dispunerea măsurilor de limitare a consecinţelor prestării serviciilor financiare care nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile legale.

Prin calcularea şi reţinerea, cu încălcarea prevederilor legale, de către persoane juridice neautorizate din afara ţării, de sume de bani reprezentând dobânzi, comisioane de administrare şi dobânzi penalizatoare, a fost creat un prejudiciu consumatorilor estimat la 243 milioane CHF si 20 milioane euro.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, în calitate de Autoritate a Statului ce are ca atribuţie principală controlul respectării dispoziţiilor legale privind protecţia consumatorilor şi apărarea drepturilor legitime ale acestora în cazul prestării de servicii financiare, şi foarte probabil şi Banca Naţională a României, în calitate de autoritate a Statului competentă cu privire la reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, au protejat interesul operatorului economic OTP Bank în detrimentul intereselor consumatorilor din România, cu încălcarea principiului legalităţii şi principiului supremaţiei interesului public".

Deşi avea la dispoziţie toate pârghiile legale necesare, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin funcţiile de conducere, nu a întreprins demersurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru ocrotirea interesului public prin verificarea respectării legislaţiei specifice protecţiei consumatorilor în cadrul contractelor de credit încheiate de consumatori în perioada 2005-2008 şi pentru dispunerea măsurilor de limitare a consecinţelor prestării serviciilor financiare care nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile legale, mai arată domnul Manţu.

Domnia sa reclamă: "În perioada menţionată, redactarea clauzelor contractuale privind dobânda s-a realizat cu nerespectarea cerinţelor legale privind protecţia consumatorilor de a informa complet, clar, precis, fără echivoc şi exact care sunt cazurile şi factorii ce determină modificarea dobânzii. În cadrul activităţii de cercetare a petiţiilor, instituţiile de credit nu au prezentat niciodată niciun document care să constituie dovada modificării obiective a dobânzi creditului, elementul esenţial al unui contract de credit. Dobânzile au fost majorate, iar în contextul în care evoluţia pieţei financiare a cunoscut o scădere, nivelul acestora a rămas constant astfel încât dobânzile au fost variabile dar întotdeauna doar în sens crescător.

Niciun consumator mediu nu şi-ar fi exprimat acordul de voinţă dacă ar fi ştiut faptul că instituţiile de credit înţeleg să aplice prevederile contractuale doar în sensul majorării dobânzii şi niciodată în sens descrescător.

Autoritatea, prin funcţiile de conducere, şi-a exprimat acordul de implementare a O.U.G. nr. 50/2010 într-un mod total în defavoarea consumatorilor, prin includerea în marja fixă a celorlalte componente nedeclarate şi nedovedite prin documente ca influenţând costul creditului, dobânda variabilă în mod nedefinit devenind "transparentă" prin scăderea indicelui de referinţă corespunzător monedei creditului (Euribor sau Libor) la valorile extrem de mici în vigoare la data implementării O.U.G. nr. 50/2010".

Potrivit lui Sorin Manţu, majoritatea dosarelor "erga omnes" iniţiate de către Autoritate în instanţa de judecată privind clauzele abuzive sunt şi în prezent încă în stadiul de judecată, nefiind emise hotărâri definitive, iar acţiunile Autorităţii privind clauzele abuzive produc efecte pentru mai puţin de 5% dintre consumatori, cei care au denunţat contractele de credit în baza Legii nr. 288/2010, dar şi pentru aceştia ajutorul este parţial nerealizându-se restituirea sumelor de bani încasate ca urmare a clauzelor abuzive, în acest scop fiind necesară iniţierea de acţiuni individuale în instanţa de judecată.

Autoritatea, prin funcţiile de conducere, nu a întreprins măsurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru sancţionarea instituţilor de credit pentru încălcarea prevederilor legale privind protecţia consumatorilor, a emis acte administrative prin care cercetarea reclamaţiilor privind serviciile financiare, a fost impusă a se realiza într-un mod prestabilit, prin care nu s-a venit în sprjinul consumatorilor ci în sprijinul instituţiilor de credit, şi în acelaşi timp a fost descurajată orice încercare de îndreptare.

Contrar acestei direcţii impuse de conducerea Autorităţii, începând cu anul 2015 au fost încheiate procese verbale de constatare a contravenţiei în care s-au constatat contravenţii în baza O.G. nr. 21/1992 şi în care au fost dispuse şi măsuri de restituire a sumelor de bani către consumatori, iar plângerile băncilor împotriva proceselor verbale de constatare a contravenţiei au fost respinse prin hotărâri definitive de către instanţele de judecată.

Unul din motivele de inacţiune invocat în mod eronat în cadrul Autorităţii este prescripţia faptei contravenţionale, ignorându-se în mod deliberat faptul că nu se poate sustine că săvârşirea faptei s-a consumat şi epuizat în momentul iniţial al încălcării legii, epuizarea având loc doar în momentul în care încălcarea nu mai produce efecte".

În luna mai 2018 a fost transmis Preşedintelui Autorităţii un memoriu în care au fost prezentate deficienţele din activitatea de control şi supraveghere piaţă a instituţiilor de credit şi propuneri de îndreptare a situaţiei sesizate. Prin răspunsul primit în cursul lunii următoare, superficial şi nefundamentat, s-a evitat în a se emite un răspuns şi în a se acţiona privind cele sesizate, mai reclama comisarul CJPC. Acesta arată: "S-a revenit cu un nou memoriu în luna august 2018, transmis atât Preşedintelui Autorităţii, cât şi Directorului General, dar nici până în prezent nu a fost primit răspuns. Astfel, conducerea Autorităţii a ales să protejeze în continuare interesele instituţiilor de credit şi a arătat lipsa voinţei în a-şi îndeplini atribuţiile şi în a veni cu adevărat în sprijinul consumatorilor ale căror vieţi au fost afectate de încălcările legislaţiei privind protecţia consumatorilor de către instituţiile de credit. Autoritatea, prin funcţiile de conducere, a protejat instituţiile de credit, operatori economici furnizori de servicii financiare, permiţându-le încălcarea legislaţiei cu impact major asupra consumatorilor, spre deosebire de ceilalţi operatorii economici, în general mici şi mijlocii, care au fost sancţionaţi pentru încălcarea legislaţiei cu impact minor asupra consumatorilor. Operatorii economici mici şi mijlocii au fost sancţionaţi pentru abateri minore precum: lipsă informare greutate ouă, lipsă informare densitate hârtie compoziţie hârtie igienică, lipsă recomandări pentru îngrijirea şi păstrarea florilor la buchet, lipsă pictograme încălţăminte, neexprimarea preţului în forma "lei/buc", neafişarea timpilor de execuţie în cadrul saloanelor de înfrumuseţare, spălătoriilor, curăţătoriilor sau vulcanizărilor, neafişarea preţului pe kilogram la pâine, neacordarea restului în monezi de 1,2,3,4 bani, ultima abatere fiind constatată în urma unei circulare exprese a conducerii Autorităţii.

Pentru conducerea Autorităţii abaterile minore menţionate au fost mai importante decât încălcarea de către instituţiile de credit a legislaţiei privind protecţia consumatorilor, cu impact major asupra consumatorilor".

Un alt aspect privind protecţia consumatorilor care a fost abordat de către conducerea Autorităţii contrar atribuţiilor prevăzute de lege este modalitatea în care s-au cercetat contractele de credite acordate în moneda CHF.

Sorin Manţu aminteşte că, în anul 2015, a fost iniţiat de ANPC un control tematic, anunţat şi în mass media, al cărui rezultat nu a fost făcut public şi nici nu a fost menţionat în raportul de activitate pe anul 2015: "Motivul este că cei din conducerea Autorităţii nu au mai fost de acord cu desfăşurarea controlului tematic pe motiv că erau iniţiate în instanţa de judecată dosare pe clauze abuzive privind prevederile contractuale privind obligativitatea plăţii în moneda CHF în care a fost acordat creditul.

Controlul tematic nu a fost finalizat, astfel încât nu s-a mai cercetat modalitatea de acordare a creditelor în moneda CHF şi faptul că băncile au utilizat instrumente financiare derivate, de genul contractului swap pe rata dobânzii şi pe deviza/moneda CHF, pentru a-şi acoperi expunerea la riscul de schimb valutar.

Prin intermediul acestor instrumente financiare derivate băncile au obţinut finanţare în moneda CHF fie la cursul istoric de la data încheierii contractului, fie la un curs apropiat acestui curs, dar consumatorii au fost obligaţi să suporte expunerea la riscul de schimb valutar fără a beneficia de nicio informare şi de niciun instrument de protecţie.

În acest context, deşi avea toate pârghiile necesare, conducerea Autorităţii nu a dispus cercetarea creditelor acordate în moneda CHF în vederea realizării conversiei creditelor la cursul istoric, principiul nominalismului monetar invocat de către bănci, existent şi în Vechiul Cod Civil, fiind un argument demodat, invocat cu rea credinţă de către instituţiile de credit şi contrar principiului bunei credinţe care ar trebui să guverneze relaţiile contractuale. În anul 2015, an în care societatea românească resimţea din plin efectele crizei acordate în moneda CHF, conducerea Autoritatea a ignorat în mod deliberat îndeplinirea atribuţiilor.

Modalitatea neunitară de cercetare a reclamaţiilor privind instituţiile financiare, interpretarea neunitară a legislaţiei, neimplementarea unei proceduri privind punerea în executare a dispoziţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti favorabile Autorităţii, tolerarea perceperii dobânzilor penalizatoare calculate la valoarea întregului sold al datoriei, menţinerea unei reglementări în procedură prin care au fost clasate în mod nelegal petiţiile care fac obiectul acţiunilor judecătoreşti, reprezintă argumente suplimentare privind modul în care conducerea Autorităţii a protejat interesele instituţiilor de credit.

Sub protecţia instituţională a conducerii Autorităţii s-a realizat apărarea intereselor instituţiilor de credit în detrimentul intereselor consumatorilor şi a fost favorizat abuzul de putere economică astfel încât a fost creat consumatorilor un prejudiciu estimat la sute de milioane de euro, dar dincolo de prejudiciul estimat au fost distruse, şi sunt şi în continuare distruse, vieţi care sunt mai presus de orice sumă de bani".

În acest context, comisarul CJPC solicită analizarea oportunităţii evaluării activităţii conducerii Autorităţii şi dispunerea măsurilor necesare pentru îndeplinirea de către Autoritate a atribuţiilor prevăzute de lege: "Vă rog să dispuneţi şi analizarea posibilităţii de a confisca, în temeiul art. 3 din Legea nr. 12/1990, privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, sumele de bani, estimate la 500 milioane euro, reprezentând dobânzi şi comisioane încasate pe teritoriul României de persoane juridice neautorizate, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege. Măsura este necesar a fi aplicată în cazul în care nu se va realiza recuperarea prejudiciului creat consumatorilor".