• Cele două unităţi nucleare ar trebui să fie incluse într-un program naţional, potrivit lui Varujan Vosganian
Săptămâna viitoare, "EnergoNuclear" va discuta de "China Guangdong Nuclear Power", în vederea includerii investitorului chinez în proiectul construirii reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, a declarat, ieri, Pompiliu Budulan, directorul general al "Nuclearelectrica". Aceasta din urmă deţine 83% din "EnergoNuclear" - compania care se ocupă cu implementarea proiectului. Potrivit domnului Budulan, gigantul din China şi-a manifestat interesul ferm de a se implica în dezvoltarea celor două unităţi nucleare. Reprezentantul "Nuclearelectrica" a subliniat că vor avea loc negocieri cu "Enel" şi "Arcelor Mittal" - ceilalţi doi acţionari ai "EnergoNuclear" - pentru majorarea deţinerilor acestora.
Referitor la stadiul proiectului, în 2011 va fi recalculată valoarea investiţiei, estimată în urmă cu doi ani la 4 miliarde euro şi se va stabili cine va face parte din proiect: "Dacă nu vom construi cele două reactoare vom fi o ţară importatoare de energie, în condiţiile în care am putea să fim exportatori".
Potrivit specialiştilor din domeniu, cele două reactoare aflate acum în funcţiune sunt sigure şi pot rezista unui cutremur de peste 8 grade, dar şi unor inundaţii de proporţii. Răcirea centralei noastre de la Cernavodă se face cu apă grea în circuit închis, spun aceştia, prezentând diferenţe majore de tehnologie faţă de centrala de la Fukushima, care foloseşte uraniu îmbogăţit şi răceşte combustibilul cu apă uşoară, producând abur radioactiv direct în reactor: "Tehnologia candu de la Cernavodă are un mare avantaj faţă de celelalte tehnologii, deoarece cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât în celelalte tipuri de reactoare care folosesc apă uşoară".
Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei economice, de industrie şi servicii din Senat, a precizat că este susţinătorului proiectului nuclear din România, adăugând: "Acest proiect ar trebui să fie inclus într-un proiect naţional, care să se axeze pe infrastructură, competitivitate şi mari sisteme publice, acestea din urmă fiind mai puţin viabile, din cauza divergenţelor politice. Infrastructura nu înseamnă numai drumuri, poduri şi căi ferate, înseamnă, printre altele, şi comunicaţii, informatizare, sisteme bancare, infrastructură energetică. Cu precauţie, cu deschidere către investitori străini, cu o echilibrare a investiţiilor şi cu reformarea sistemului de producţie pe gaz a energiei electrice, în următoarele două decenii, peste jumătate din energia noastră electrică ar putea fi energie nucleară".
Demersurile pentru proiectarea celor două reactoare nucleare de la Cernavădă au început cu doi ani în urmă, când a fost înfiinţată compania. Cu câteva luni în urmă, RWE, "GDF Suez" şi "Iberdrola" au anunţat că renunţă la proiect pentru că "incertitudinile economice şi cele privind piaţa de energie, în marea lor parte datorate crizei financiare actuale, nu pot fi conciliate cu necesarul de capital pentru dezvoltarea unui nou proiect nuclear".
• Varujan Vosganian: "Două treimi din sistemul energetic românesc este într-un stadiu avansat de uzură"
Două treimi din sistemul energetic românesc este într-un stadiu avansat de uzură, a subliniat, ieri, Varujan Vosganian, adăugând: "Nu cred că statul trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului energetic din fonduri publice. Statul trebuie să-şi închidă subvenţiile pe care le acordă domeniului energiei electrice, dar trebuie să încheie parteneriate public-private, pentru atragerea fondurilor private".
Liniile strategice mari ale ţării noastre vizează, în primul rând, termocentralele, este de părere domnia sa, care susţine că 80% dintre acestea au durata de viaţă depăşită: "Va trebui să decidem ce facem cu ele şi să le modernizăm pe cele care nu corespund standardelor europene de funcţionare".
De asemenea, în domeniul hidro, o treime din capacitate trebuie înlocuită sau modernizată.
"Din cauza condiţiilor climatice, este posibil ca procentul de energie hidro în producţia noastră de energie să scadă de la 30% la 25%. Totodată, resursele de uraniu vor fi epuizate până în 2017-2018. De aceea, este foarte importantă construirea celor două reactoare nucleare, care vor avea o capacitate totală de circa 1.500 de MW", a spus domnul Vosganian.
Potrivit domniei sale, va mai trebui construită o centrală, de circa 2.000-2.200 de MW, în centrul Ardealului. Pompiliu Budulan a specificat că este posibili ca cea de-a doua centrală să nu mai fie de tip candu (generaţia 3 plus), urmând ca tehnologia să fie de generaţia a patra: "S-ar putea să fie cu uraniu îmbunătăţit şi cu alt gen de răcire a apei uşoare".
Varujan Vosganian susţine că autorităţile acordă mai multă importanţă proiectelor nucleare, în detrimentul celor eoliene, din cauza factorilor climatici, a faptului că energia eoliană necesită un corespondent hidro sau turbine pe gaz, dar şi pentru că, în zona eoliană, costurile sunt foarte mari şi necesită eforturi considerabile din partea statului. Problema ridicată de domnia sa este regimul hidrologic al Dunării, care necesită amenajări noi, în cazul construirii celor două unităţi nucleare, pentru evitarea opririi reactoarelor în anumite situaţii de criză.