Ordonanţa "trenuleţ" care s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Guvernului, a perturbat din nou mediul de afaceri, deoarece, pe lângă amânarea unor plăţi şi pe lângă restructurarea activităţii unor instituţii publice, actul respectiv prevede de la 1 ianuarie 2024 noi modificări fiscale, peste cele introduse prin legea 296/2023.
Astfel, în ceea ce priveşte generalizarea sistemului Ro e-Factura, prin viitorul act normativ facturile simplificate, facturile emise pentru operaţiuni efectuate către persoane impozabile nestabilite şi neînregistrate în scopuri de TVA în România, precum şi facturile ce nu fac obiectul normelor de facturare din România sunt exceptate de la obligaţia de raportare/transmitere prin acest sistem.
Din cauza faptului că în practică au fost semnalate cazuri în care sistemul nu a funcţionat, prin ordonanţa "trenuleţ" se stabileşte că, în situaţia în care sistemul RO e-Factura nu este funcţional timp de minimum 24 de ore, obligaţia de transmitere se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului. Perioadele de nefuncţionare a sistemului vor fi publicate pe paginile de internet ale ANAF şi Ministerului Finanţelor.
În ceea ce priveşte operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, actul normativ stabileşte că plăţile din avansuri spre decontare se vor face în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între persoanele juridice şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană. OUG mai stabileşte că sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. În cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor şi hipermagazinelor care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 lei. Sumele în numerar care depăşesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare. De asemenea, sucursalele şi alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituţie de credit aplică în mod corespunzător prevederile pentru fiecare casierie în parte.
Ordonanţa de urgenţă prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cheltuielile reprezentând costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale (casele de marcat) nu se mai scade din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în cazul în care contribuabilii datorează impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit.
Referitor la regimul microîntreprinderilor, după modificările operate la 1 ianuarie 2023 şi prin legea 296/2023, viitorul act normativ conţine o modificare prin care stabileşte că este limitat numărul de microîntreprinderi pe acţionar/asociat care deţine mai mult de 25% la o singură microîntreprindere.
În cazul în care o microîntreprindere se găseşte în relaţii speciale, cu alte persoane juridice române, care conduc la încadrarea acestora în categoria «întreprinderilor legate», condiţia legată de stabilirea valorii plafonului de 500.000 euro să se verifice pe baza veniturilor însumate pentru toate întreprinderile legate, inclusiv cu cele ale persoanei care verifică îndeplinirea condiţiilor de microîntreprindere.
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, microîntreprinderile din domeniul HoReCa se vor supune regulilor generale ale sistemului de impunere pentru microîntreprinderi, inclusiv în ceea ce priveşte verificarea condiţiilor de încadrare sau de ieşire din sistemul de impunere pentru microîntreprinderi.
Guvernul mai doreşte ca microîntreprinderea aflată în inactivitate temporară va rămâne în sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor pentru întreaga perioadă în care înregistrează această situaţie de inactivitate.
OUG mai prevede că angajatorii vor putea oferi angajaţilor abonamente la sălile de fitness în plafonul deductibil de 33% în limita a 100 euro/an, în loc de 400 euro, şi abrogă pevederea potrivit căreia sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, nu pot depăşi un plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate.
Tot în domeniul măsurilor fiscale, actul normativ iniţiat de Ministerul Finanţelor elimină facilitatea de amânare de la plata în vamă a TVA pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA. În vederea obţinerii certificatului de amânare de la plata TVA în vamă, pentru anumite obligaţii bugetare restante solicitanţii vor da o declaraţie pe propria răspundere potrivit căreia nu înregistrează astfel de obligaţii.
Datorită introducerii prin legea 296/2023 a accizei la zahăr, prin noua ordonanţă de urgenţă s-a stabilit că băuturile nealcoolice cu zahăr care sunt în stoc la 1 ianuarie 2024 nu vor avea acciză. Totodată a fost eliminată din definiţia zahărului adăugat a zaharurilor din sucuri de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe şi piureuri de fructe, având în vedere că acestea nu afectează sănătatea în aceeaşi măsură ca celelalte tipuri de zaharuri adăugate.
În ceea ce priveşte amenzile de circulaţie, OUG stabileşte că un punct-amendă reprezintă valoric 5% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului. Practic punctul-amendă creşte de la 145 lei la 165 lei începând cu 1 ianuarie 2024.
OUG are prevederi şi în legătură cu sistemul e-Transport aplicabil transportului mărfurilor cu risc fiscal ridicat privind evaziunea fiscală.
Prin noile regelementări, operatorii de transport rutier de marfă vor fi obligaţi să echipeze vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicaţii care utilizează tehnologii de poziţionare şi transmisie de date prin satelit în situaţia în care vehiculul de transport nu este dotat cu echipamente proprii de poziţionare. Mai mult, conducătorul mijlocului de transport are obligaţia să pornească dispozitivul de poziţionare înainte de începerea transportului pe teritoriul naţional, şi să îl ţină în funcţiune până la locul de livrare declarat pe teritoriul naţional sau după părăsirea teritoriului naţional. Încălcarea acestor dispoziţii va fi sancţionată contravenţional.
• Antreprenorii mici şi mijlocii critică noile modificări fiscale
Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, a declarat pentru ziarul BURSA că reprezentantul antreprenorilor în CES a dat aviz negativ proiectului de ordonanţă de urgenţă privind noile modificări fiscale, mai ales că acest act normativ nu are un studiu de impact financiar, care să arate şi numărul de întreprinderi/organizaţii afectate prin modificările respective.
În avizul negativ trimis de CNIPMMR către CES se arată că nu a existat timp pentru analiză şi transmiterea de propuneri de modificare şi negociere a actului normativ, care conţine numeroase aspecte nefavorabile dezvoltării mediului de afaceri, printre care se află:
-limitarea numărului de microîntreprinderi de la 3 la una singură în care un asociat poate deţine mai mult de 25%, deţinere care nu trebuie să fie directă, ci poate fi şi indirectă, fiind incluse astfel şi societăţile unde există asociaţi soţ/soţie sau rude până la gradul III inclusiv. CNIPMMR consideră că prin această modificare se lărgeşte baza de impozitare iar acest lucru nu ar trebui să se facă prin limitarea/încălcarea unor drepturi de asociere, într-un mod prin care se afectează liberul arbitru atunci când se ia decizia de asociere.
-limitarea deductibilităţii amortizării şi a cheltuielilor de funcţionare aferente sediilor sociale achiziţionate de contribuabil în ansambluri rezidenţiale la 50% dacă nu sunt utilizate exclusiv în scopul activitătii, iar în situaţia în care un astfel de sediu este utilizat şi în scop personal de către asociaţi, toate cheltuielile ante-enumerate sunt nedeductibile. Reprezentanţii CNIPMMR susţin că această prevedere va da naştere la abuzuri în măsura în care nu este clar cum se poate demonstra dacă sediul este folosit şi ca locuinţă, în condiţiile în care, mai ales după pandemie, sunt foarte mulţi întreprinzători care prestează servicii remote/work-from-home.
- recuperarea pierderilor fiscale nu se mai poate face decât în proporţie de 70% şi doar în 5 ani
- nu se mai poate deduce din impozit costul cu aparatele de marcat electronice fiscale, în condiţiile în care modificările legislative din ultima perioadă au obligat contribuabilii la investiţii în astfel de echipamente pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile legale
- nedepunerea la timp a bilanţului de către plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor conduce la încadrarea ca plătitor de impozit pe profit, iar termenul pentru depunerea situaţiilor finaciare pe 2023 pentru microîntreprinderi va fi 31 martie 2024.
- diminuarea plafonului cheltuielilor ce puteau fi decontate angajaţilor pentru abonamente medicale sau la facilităţi sportive de la 400 euro/an la 100 euro/an
-introducerea în sarcina chiriaşilor persoane juridice obligativitatea reţinerii, declarării şi virării la buget a impozitului pe venituri din chirii datorat de proprietari persoane fizice, majorând fără nici un contraavantaj efortul de conformare al contribuabililor, pentru că statul nu a fost capabil să implementeze măsuri eficiente de colectare a acestui impozit de la persoanele fizice.
CNIPMMR consideră că marea majoritate a IMM-urilor vor fi direct afectate de aceste modificări care nu vor aduce beneficii nici bugetului de stat.
• Concordia se opune unora dintre noile măsuri fiscale
Confederaţia Patronală Concordia a avizat negativ în Consiliul Economic şi Social măsurile fiscal-bugetare, menţionând că nu a existat niciun fel de consultare şi discuţie cu nicio industrie, iar dialogul social este din nou o formă care bifează o cerinţă legală şi nimic mai mult.
Potrivit Agerpres, Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia a declarat: "Nu a existat niciun fel de consultare şi discuţie cu nicio industrie, dialogul social este din nou o formă care bifează o cerinţă legală şi nimic mai mult, iar dintr-o primă analiză vedem un optimism excesiv şi nejustificat în privinţa nivelului veniturilor. ANAF îşi propune să colecteze 30 miliarde lei în plus anul viitor, deşi anul acesta este cu 12 miliarde lei sub ce şi-a propus. Guvernul se aşteaptă la intrări din fonduri europene şi PNRR de peste 60 de miliarde lei, deşi din cele 55 miliarde lei pe care şi le-a propus în 2023 va realiza puţin sub 29 miliarde lei. (...) oalele se sparg repede în capul bunilor plătitori de taxe şi impozite. Aceştia vor fi chemaţi din nou să achite un deficit mai mare decât cel estimat, în ciuda promisiunilor că în 2024 nu vor exista creşteri de taxe şi impozite".
Domnia sa arată că prin noile măsuri fiscale Guvernul doreşte să restrângă din nou aria de deductibilitate a sponsorizărilor deşi acest sistem a generat foarte multe beneficii sociale la costuri foarte mici. Fondul de tranziţie, deşi alimentat din supraimpozitarea companiilor din energie, este gol în proiectul de buget. În plus, plafoanele pentru Rabla scad semnificativ descurajând aceste programe deşi banii din Fondul de Mediu nu pot fi realocaţi spre alte zone bugetare. De asemenea, Burnete susţine că impozitul pe cifra de afaceri rămâne cu neclarităţi semnificative "şi vedem inclusiv decizii fiscale care vor avea efect retroactiv".
Directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia a menţionat: "Se înăspresc pedepsele pentru evaziune, ceea ce în sine este foarte bine, dar în lipsa reformării şi digitalizării ANAF ne temem că instituţia va deveni mai opresivă tot cu bunii contribuabili, nu cu evazioniştii. (...) Guvernul continuă să nu-i ia în serios pe cei care produc până la urmă bunăstarea din România, angajaţii şi angajatorii. Noi ne luăm în serios rolul şi vom publica în perioada următoare propriile analize şi opinii chiar dacă măsurile vor fi fost adoptate deja"
1. Cea mai tare modificare fiscala
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2023, 07:58)
Cea mai tare modificare fiscala mi se pare aia de la Art 174 (18-19) cu plata la CASS la venituri pe care nu le ai adica imprumutand bani de la rude.
E foarte tare gandirea fiscala in tara asta condusa de tzepari.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2023, 09:34)
trebuie bani la pensiile speciale si la furaciunile baronilor psdnl
2. O ciudățenie de țară
(mesaj trimis de Neamțul54 în data de 15.12.2023, 10:06)
Dacă aparatul bugetar era redus cu 300 de oameni și pensiile speciale tăiate atunci erau bani,dar asta nu se poate aceste categorii sunt grupuri privilegiate,vom ajunge cum era și grecia ,măsurile de mai sus sunt zero barat unele dintre ele de moartea minții restul nu vor produce efecte
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2023, 13:20)
nu poti sa reduci aparatul bugetar atat timp cat in piata reala nu ai impuls tanar de productie!
ai o tara imbatranita si dependenta de politicile de consum ue /germania... unde germania nu o sa ne lase prea rapid sa stam net productivi... prefera sa stam net consum... iar asta cere ca gov sa stea net datorie ca procent din pib... in sus.
Constructia actuala a mediului de afaceri este de asa natura in cat e pe servicii si consum mai mare ca productie vanzari export... unde net gov deficti sau datorie ca procent din pib in crestre figureaza net in crestere profituri si avutia tarii.
s c c r e t
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2023, 16:17)
Productia este redusa si consumul in crestere, dar tara este plina de afaceristi prosperi in comert si servicii, majoritatea clientilor lor fiind bugetari, pensionari si asistati sociali, adica platiti de guvern. Daca guvernul nu se mai poate imprumuta, toata aceasta schema piramidala a pretinsilor afaceristi dependenti de bani publici se prabuseste. Adio vacante in strainatate si masini de lux. Unii bugetari au salarii sau pensii obraznice, sfidatoare pentru restul populatiei. Strica moralul, dar nu sunt decisive in constructia bugetara. Evaziunea fiscala si lipsa productiei interne sunt cauzele principale. Ne lipsesc vreo 3-4 milioane de locuri de munca platite decent, romani plecati in strainatate sa nu moara de foame, pentru a echilibra sistemul. In Romania nu poti face evaziune fara protectie politica, sau de la ambasade, decat in mod exceptional - ocazional sau sume mici.