NOTARI, MAŞINĂ DE FĂCUT BANI Replică la replică

În afara dreptului la replică, publicat în "BURSA", vineri 25.05.2007, Uniunea Notarilor Publici a solicitat şi o întâlnire cu autorul articolelor. În cele de mai jos mă voi referi atât la intervenţia scrisă, cât şi la discuţia avută cu reprezentanţii notarilor.

În primul rând, trebuie să remarc că am cunoscut doi domni relativ tineri care fac o impresie foarte bună atât prin prezentare, cât şi abilitate intelectuală. Însă, prin natura funcţiei, au fost fortaţi să apere o poziţie care, în realitate, nu poate fi apărată. Ca muniţie, au folosit elemente de asasinare a caracterului şi o încercare a demonstra importanţa faptului că autorul nu ar înţelege activitatea notarială, lucru care, de altfel, nu are nicio relevanţă în subiect!

Căci teza mea este una simplă şi anume că fixarea preţurilor pentru serviciile notariale în mod administrativ, cuplate cu monopolul asupra serviciilor oferite, la care se mai adaugă şi controlul arbitrar asupra intrării în profesie, sunt contrar principiilor unei economii de piaţă bazată pe concurenţă ŞI NU POT SERVI INTERESULUI PUBLIC.

Nu este nevoie să fii de specialitate notar, ca să observi asta.

Am să mă refer la un singur aspect din dreptul la replică şi anume afirmaţia autorilor că aş fi prea mult influenţat de sis­temul din ţara care m-a adoptat. Această afirmaţie, însă, admite implicit că am experienţa unui sistem mai eficient, care nu poate fi pus în discuţie, deoarece nu serveşte interesele notarilor publici din Româ­nia...

S-a mai invocat şi faptul că notarii publici ar reprezenta un foarte bun mecanism de colectare a taxelor. Deci, activitatea notarilor merită suportul guvernului. (eu aş adăuga, poate ... "complicitatea guvernului"!)

În final aş propune notarilor publici să invite reprezentanţi ai societăţii civile la o dezbatere, în care să explice:

- Că este în interesul public ca notarii să poată fixa nivelul preţurilor prin legislaţie şi să desfiinţeze concurenţa.

- Că este în interesul public ca distanţa între două birouri notariale să fie reglementată, însă acelaşi lucru nu este în interesul public şi pentru cizmari, doctori, băcani etc.

- Că numai notarii publici au înţelepciunea supremă să determine numărul de notari suficienţi pentru a servi interesul public.

- Că este în interesul public ca notarii să aibă monopol asupra serviciilor oferite, astfel încât cetăţeanul să fie forţat să plătească notarului pentru lucruri pe care le poate face singur sau pe care societatea le poate oferi gratuit.

- Că este în interesul public ca notarii să poată determina nivelul transferului puterii de cumpărare de la cetăţean la notari.

- Că nu este în interesul public ca minis­trul justiţiei, poliţistul sau altă persoană cu credibilitate în societate să poată certifica o semnătură gratuit. Numai notarul are capacitatea şi inteligenţa sau genele necesare pentru exercitarea acestui act, bineînţeles contra cost.

Aş putea să continui cu această listă dar nu aş vrea să adaug probleme care ţin mai mult de legislaţie, notarul fiind numai un beneficiar, desigur, în interesul public!!

În final, dacă notarii publici vor organiza o astfel de dezbatere, sper să fiu şi eu printre invitaţi.