Nou termen pentru depunerea candidaturilor pentru Consiliul de Administraţie al Fondului Cultural Naţional

Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) a prelungit termenul de depunere a candidaturilor în vederea ocupării posturilor din Consiliul de Administraţie a Fondului Cultural Naţional (FCN). Termenul de depunere a dosarelor pentru concurs - deschis tuturor operatorilor culturali - a mai fost prelungit de două ori (20 iunie şi 27 iulie), dar cum candidaturile depuse nu au acoperit în totalitate domeniile de activitate ale Fondului Cultural Naţional, MCC a decis ca 10 august 2005 să fie ultima zi înscriere a candidaţilor.

Lista candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie al FCN a inclus, iniţial, 21 de reprezentanţi din muzee, fundaţii culturale, edituri, asociaţii de editori, galerii de artă şi a Uniunii Artiştilor Plastici, Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunii Arhitecţilor, ş.a.

Constituit în acest an, prin hotărîre guvernamentală, Consiliul de Administraţie al Fondului Cultural Naţional are un rol consultativ, cei 11 membrii fiind desemnaţi de MCC, Ministerul Finanţelor Publice, Institutul Cultural Român, Consiliul Minorităţilor Naţionale şi asociaţiile de creatori. Principalul rol al FCN este acela de a se constitui drept o nouă sursă de venituri la buget, prin ôtransferulö responsabilităţilor şi sumelor destinate finanţării de programe şi proiecte din bugetul MCC către noua structură - autonomă -, pe bază de contract.

Prin intermediul FCN se doreşte atît creşterea resursele financiare în domeniu, crearea mecanismele de urmărire şi control a colectării contribuţiilor datorate, dar şi unificarea unor resurse mici sau disparate de finanţare. De asemenea, Fondul ar oferi condiţii egale de acces pentru toţi operatorii culturali, indiferent de regimul lor juridic, la resursele financiare, iar evaluarea şi selecţia programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale s-ar face de către comisii de experţi independenţi.

Pe termen lung, constituirea FCN după modelul internaţional al Fondurilor Culturale din Ungaria, Estonia, Letonia sau Bulgaria ar reduce - chiar ar elimina - presiunile politice care apar în selecţia proiectelor culturale precum şi clientelismului politic.