NOUL PREŞEDINTE AL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII: "CSM, PICCJ şi ICCJ vor putea avea iniţiative legislative abia după revizuirea Constituţiei"

Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul Marius Tudose, a declarat, ieri, că propunerea şefului statului ca CSM, instanţa supremă şi Parchetul general să aibă drept de iniţiativă legislativă se va putea materializa abia după revizuirea Constituţiei.

Domnia sa a spus: "Nu vă ascund faptul că preşedintele a venit în întâmpinarea solicitărilor noastre, pe care noi le-am făcut de mai multe ori, inclusiv în proiectele noastre de candidatură pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Această posibilitate poate fi făcută numai după revizuirea Consituţiei. Ne-a bucurat foarte tare propunerea preşedintelui ca atât CSM, cât şi ICCJ şi Ministerul Public să aibă iniţiativă legislativă".

Pe de altă parte, între obiectivele asumate de noua conducere a consiliului se numără realizarea unor măsuri, în urma raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). "Principalul obiectiv pe care noi îl avem ar fi să facem planul de măsuri, după ce vom analiza raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Al doilea obiectiv care ar trebui atins, pe care mi-l propun, este ca în maximum două luni să înaintăm propunerile noastre în vederea iniţierii de către ministrul Justiţiei a modificării legilor justiţiei", a mai spus noul preşedinte al CSM.

La rândul său, noul vicepreşedinte al CSM, procurorul Bogdan Gabor, a subliniat că puterile CSM ar trebui întărite, astfel încât să fie sancţionate atacurile la adresa justiţiei. "Am achiesat la un anumit moment dat la un anumit tip de întărire a puterilor Consiliului Superior al magistraturii în ceea ce priveşte capacitatea de a sancţiona unele derapaje de la atacuri împotriva justiţiei. Cred că în următoarea perioadă va trebui să luăm în considerare foarte serios ca acestui organism, care este obligat să apere şi să garanteze independenţa justiţiei, să-i fie conferite puteri sporite", a spus Gabor.

Şeful statului, Klaus Iohannis a declarat, la şedinţa plenului CSM, că procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a spus că nu este nevoie de modificarea Constituţiei pentru ca şeful Ministerului Public să fie membru CSAT, ci de schimbarea Legii 415/2002, dar este necesară modificarea legii fundamentale pentru ca PICCJ să aibă drept de iniţiativă legislativă.

• Robert Cazanciuc: "Propunerea ca CSM, ICCJ, MP să aibă iniţiativă legislativă, corectă, dar trebuie dezbătută"

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, ieri, că propunerea preşedintelui Klaus Iohannis ca CSM, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să aibă drept de iniţiativă legislativă este o soluţie corectă, însă este nevoie de o dezbatere în acest sens.

Domnul Cazanciuc a spus: "Este nevoie în primul rând de o dezbatere. De principiu, soluţia este corectă, numai că trebuie să vedem cum facem practic acest proces, pentru că ceea ce se reproşează de foarte multe ori sistemului în ansamblu este tocmai o anumită incoerenţă la nivel normativ. Dorinţa noastră trebuie foarte bine pusă în practică. Altfel, s-ar putea să avem lucruri făcute în paralel şi să împiedice aplicarea şi înţelegerea corectă a unui act normativ". Cazanciuc a adăugat că trebuie analizat "ce nu merge bine în sistemul actual" şi ce poate fi îmbunătăţit.

• "Voi discuta săptămâna viitoare cu procurorii din CSM în legătură cu noul şef al DIICOT"

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, ieri, că se va întâlni, săptămâna viitoare, cu membrii Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a stabili varianta cea mai bună cu privire la viitorul şef al DIICOT.

În 24 noiembrie 2014, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul privind eliberarea din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia din funcţie. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al Direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

CSM a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată. Alături de Bica vor judecaţi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP şi şefă a comisiei, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În acelaşi dosar urmează să fie judecaţi şi evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Alina Bica este suspectată într-un alt dosar, care ar fi fost disjuns din cel trimis în judecată, că a primit mită 3,5 milioane de euro de la Ioan Niculae, pentru a tergiversa ancheta de la DIICOT în cazul acestuia, potrivit Mediafax.

Potrivit unor documente ale procurorilor, Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea, la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea soluţionării până la împlinirea prescripţiei. Alina Bica ar fi intervenit la procurorul de caz în scopul tergiversării soluţionării dosarului lui Niculae.

În schimb, Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea ca, împreună cu Liviu Dragnea, să o sprijine pentru promovarea în funcţia de procuror general al României, se mai arată în documentele citate. Ioan Niculae a respins acuzaţiile din acest caz.