Patruzeci şi nouă de jurnalişti au fost ucişi în diferite ţări ale lumii în 2019. Vestea rea cuprinde însă şi o parte bună, potrivit bilanţului anual realizat de organizaţia Reporteri fără frontiere (RSF), "numărul celor ucişi nu a fost niciodată atât de scăzut în ultimii 16 ani". Partea proastă este că tot mai multe crime îndreptate împotriva jurnaliştilor au loc în ţări democratice.
Acest bilanţ, la un minim "istoric" faţă de media de 80 de jurnalişti ucişi în precedenţii doi ani, se explică prin scăderea numărului celor care şi-au pierdut viaţa pe teren în ţările cu conflicte armate - Yemen, Siria, Afganistan. Această scădere nu ar trebui totuşi să ascundă o realitate care persistă: numărul jurnaliştilor ucişi în ţări neaflate în conflict rămâne la fel de ridicat de la un an la altul, subliniază organizaţia, citând cazul Mexicului, unde au fost ucişi zece jurnalişti, la fel ca în 2018. Potrivit RSF, "America Latină, cu un total de 14 (jurnalişti) ucişi pe tot continentul, a devenit o zonă la fel de ucigaşă pentru jurnalişti ca şi Orientul Mijlociu marcat de conflicte fratricide". Secretarul general al RSF, Christophe Deloire, susţine: "Chiar dacă ne bucurăm de o scădere inedită a numărului de jurnalişti ucişi în zonele de conflict, constatăm în paralel că din ce în ce în ce mai mulţi jurnalişti sunt asasinaţi pentru munca lor în ţări democratice, ceea ce constituie o adevărată provocare pentru democraţiile din care provin aceştia". RSF indică şi un bilanţ al jurnaliştilor trimişi în închisoare pentru că şi-au exercitat profesia - 389, în creştere cu 12% faţă de 2018. "Aproape jumătate dintre jurnaliştii încarceraţi se află închişi în doar trei ţări: China, Egipt şi Arabia Saudită", o treime dintre ei în China, care şi-a intensificat represiunea împotriva minorităţii uigure, afirmă RSF. Totodată, 57 de jurnalişti sunt ţinuţi ostatici la sfârşitul acestui an, majoritatea lor concentrându-se, ca şi în 2018, în patru ţări: Siria, Yemen, Irak şi Ucraina.