Numărul persoanelor cu alergii alimentare se află în creştere îngrijorătoare

Nu doar alergiile sezoniere se înmulţesc, şi cu alergii alimentare se prezintă la medic tot mai mulţi pacienţi. Cercetătorii estimează că până la 10% din populaţie suferă, la nivel global, de hipersensibilitate la un anumit aliment, iar cifrele sunt în creştere de la an la an. Dr. Irina Bordeianu, medic alergolog în cadrul clinicii Medikali, ne explică ce se ascunde în spatele acestei "epidemii", conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, mai puţin răspândite decât alergiile respiratorii, care afectează 30-40% din populaţia globală, dar într-o creştere îngrijorătoare, alergiile alimentare reprezintă reacţia imunologică a organismului la unele alimente. Se pot manifesta prin urticarie, edem (umflare) la nivelul feţei, limbii, gâtului, extremităţilor, simptome respiratorii (respiraţie şuierătoare, tuse, senzaţie de apăsare la nivelul pieptului), simptome digestive (crampe şi dureri abdominale, vărsături, diaree), simptome cardio-vasculare (ameţeli, durere de cap şi senzaţie de leşin). În cazurile grave se instalează şocul anafilactic, iar acesta, dacă nu se intervine rapid, poate duce la deces.

Medicii sunt îngrijoraţi nu doar de creşterea numărului de alergii alimentare, ci şi de lărgirea paletei de alimente la care oamenii sunt alergici. Conform OMS, în urmă cu câteva decade, erau prezente alergii la trei mai grupe de alimente: lapte, fructe de mare şi arahide. Acum, vorbim şi despre alergii la ou, soia, gluten, nuci şi alte fructe oleaginoase, peşte etc.

Sănătatea intestinală este afectată şi de antibiotice, dacă sunt administrate timp îndelungat şi mai ales în copilărie. Conform statisticilor, în acest caz, creşte semnificativ predispoziţia la alergii alimentare.

Ce putem face pentru a le preveni? Medicii vorbesc despre o "fereastră de oportunitate" care se deschide imediat după înţărcarea copiilor. Cercetările arată că introducerea timpurie în alimentaţie a produselor cu înalt potenţial alergen scade riscul de a dezvolta alergii alimentare chiar şi cu 80%. "Este vorba despre antrenarea sistemului imunitar, despre expunerea lui la cât mai multe alimente, pentru a le recunoaşte şi tolera. Acest lucru trebuie făcut până la 3 ani, pentru că de la această vârstă e configurat şi nu prea mai poate fi influenţat", spune medicul.

La vârsta adultă ne întâlnim cu alergii alimentare în special ca reactivitate încrucişată cu aeroalergeni (de exemplu, acarieni-fructe de mare, polen-fructe, polen-condimente etc.).

Este important la adult să le diferenţiem de intoleranţe. "Alergia e o reacţie imună, intoleranţa este o reacţie digestivă, aceasta e principala deosebire. Apoi, alergia poate fi imediată sau întârziată şi se declanşează chiar şi la cea mai mică cantitate din alergenul consumat, intoleranţa apare după ce consumăm mai mult din alimentul care ne face rău. Şi simptomele sunt mai uşoare, în cazul intoleranţei - greaţă, indigestie, arsuri, crampe, flatulenţă, diaree, uneori şi dureri de cap sau chiar erupţii cutanate. Indiscutabil, alergia este mult mai periculoasă şi necesită intervenţie medicală rapidă, pentru că există riscul de deces. Sfatul meu este să vă prezentaţi însă la medicul alergolog în cazul alergiei alimentare şi bineînţeles la gastroenterolog, în cazul intoleranţelor digestive", explică dr. Irina Bordeianu.