O EXPLICAŢIE ASUPRA BITCOIN ŞI VIITORUL TEHNOLOGIILOR BLOCKCHAIN În lumea Bitcoin, fiecare este un Isărescu

Tehnologia blockchain face parte dintr-o revoluţie tehnologică recentă, începută în 2008 cu moneda alternativă Bitcoin. În siajul apariţiei programelor p2p (peer-to-peer sau de la egal-la-egal, ex: BitTorrent, Napster, KaZaA), o arhitectură care permitea, în limbaj non-tehnic, împărţirea unor fişiere şi răspândirea lor rapidă pe internet, utilitatea tehnologiei aferente a devenit evidentă în context financiar.

Bitcoin a fost inventată de Satoshi Nakamoto, poate cel mai misterios creator de software al prezentului. Puţine detalii sunt ştiute despre el, aparent este un bărbat născut în 1975 şi care locuieşte în Japonia. Identitatea lui are valenţe unor conspiraţii globale în cercurile internaute, cu mulţi indivizi autodezvăluindu-se drept Nakamoto, fără dovezi 100% concludente, de-a lungul anilor.

Creaţia lui Nakamoto, mai exact tehnologia blockchain, este astăzi prezentă nu doar în Bitcoin, ci în câteva sute de alternative, nu toate reprezentând monede virtuale, ci concepte tehnice dezvoltate pe baza unui catalog virtual de date publice. Site-ul coinmarketcap.com arată o piaţă de 23 de miliarde de dolari pentru Bitcoin, cu suma tuturor celor aproximativ 200 de alternative crescând întreaga piaţă la peste patruzeci de miliarde. Aceste sume includ şi capitalizarea bursieră, pe pieţe de profil, nu întotdeauna legale şi în bună măsură guvernate de legislaţia naţională. În România, moneda Bitcoin este definită drept bun fungibil.

Vorbim aici nu doar despre monede virtuale, ci soluţii de tranzacţionare a informaţiilor, la fel ca în cazul unor torente de filme. Aspectul care diferă în mod primar la tehnologiile blockchain este faptul că informaţiile care circulă între utilizatori sunt garantate, adică asigurate sau fără tăgadă în ceea ce priveşte corectitudinea lor. Această asigurare intrinsecă a datelor este dată tocmai de funcţionarea blockchain-ului.

Mai mult decât o monedă alternativă, descentralizată, Bitcoin este şi o dovadă de succes pentru buna funcţionare a unui sistem alternativ celui bancar, fără autorităţi centrale sau centralizate. Reţeaua transmite plăţi, într-un mod similar celei Paypal, spre exemplu, dar modul în care Bitcoin funcţionează este profund descentralizat, tocmai prin ceea ce reprezintă blockchain-ul. De asemenea, are şi implicaţii geostrategice interesante.

• Ciclul Bitcoin în natură

Ca şi ciclul apei în natură, pentru ca sistemul blockchain să funcţioneze, este nevoie de trei mari cerinţe. Nu putem descrie sistemul fără să rupem acest ciclu, să pornim de undeva, neuitând faptul că ne vom întoarce de unde am pornit. De asemenea, sumele folosite în exemplul de mai jos sunt complet fictive. Reţeaua este formată din oricâte servere, computere şi terminale, practic suma utilizatorilor. Toate colaborează între ele, pe internet, prin intermediul unui soft specializat. Un utilizator transmite 1 bitcoin altuia, să spunem că acest ziar ar înregistra abonamente pe bază de Bitcoin şi dumneavoastră, cititorul, doriţi să plătiţi prin moneda virtuală. Aveţi acces la soft, este vorba de un portofel virtual care se descarcă de pe internet, cu o adresă generată automat şi absolut unică.

Faceţi tranzacţia, practic transmiteţi din portofelul dumneavoastră virtual plata în cel al ziarului BURSA, să spunem 1 Bitcoin. Este vorba de nişte date a căror valoare, pe bursele specializate, reprezintă 1483 USD, la momentul redactării acestui articol. Odată transmisă în reţea, plata este distribuită pe toate celelalte computere, toate calculatoarele din lume primesc o copie a acelui transfer, iar la nivel "molecular", de soft, este verificată şi criptată.

Ziarul BURSA primeşte plata, precum şi dovada ei, de la toate computerele din reţea în câteva minute. Tranzacţia nu poate fi mimată sau nu există şansa unei păcăleli odată ce plata a intrat pe reţea. Vorbim despre un comportament similar cu al transferului între conturile bancare, dar fără nicio autoritate emitentă a serviciului sau bunului respectiv, strict două computere conectate la internet. Dacă dumneavoastră ştergeţi programul de portofel virtual, dispar şi banii, odată cu adresa aceea unică.

Pentru ca plata să fie înregistrată în reţea, însă, ea trebuie scrisă undeva, trebuie să existe o bază de date, eventual publică, pentru ca atât ziarul BURSA, cât şi dumneavoastră, sa aveţi acces comun la dovada ei. Acesta este blockchain-ul, practic suma tuturor tranzacţiilor. Pentru ca nişte date să intre în blockchain, în catalogul virtual al tranzacţiilor, datele ei sunt transmise unui "miner".

Minatul este un termen impropriu pentru depunerea informaţiei în catalog. Este mai degrabă vorba de scriere, criptarea informaţiei, de introducerea ei. În peste 50% din cazuri, tranzacţia ajunge în Republica Populară Chineză, în ferme de "minat" Bitcoin, de cele mai multe ori plasate lângă surse ieftine de energie (hidrocentrale, spre exemplu). Vorbim despre clădiri întregi cu procesoare extrem de specializate care criptează, pe baza unui algoritm, informaţiile în catalogul virtual. Mai multe tranzacţii creează un aşa-numit "block", mai multe block-uri conectate creează blockchain-ul sau lanţul de date. În momentul în care tranzacţia noastră a ajuns la unul dintre procesoare, acesta o validează, criptează şi depune ca schimb public în catalog.

Ciclul Bitcoin "în natură" nu se încheie, însă, aici, deoarece nu am stabilit cum sunt monedele emise. Vor fi 21 de milioane de monede Bitcoin în circulaţie, într-un viitor incert. Nakamoto a ales cifra ca aproximare a unei funcţii legate de cantitatea de aur care va fi minat vreodată în lume, de unde şi termenul de "minat", folosit mai devreme. Fără o autoritate centrală emitentă (statul), procesul de "minare" asigură veridicitatea informaţiei primite. Pentru un număr de block-uri minate, deţinătorul fermei de procesoare primeşte o răsplată. O dată la patru ani, această răsplată se înjumătăţeşte.

Astăzi, un miner (mai degrabă firma care controlează sutele sau miile de mini-procesoare care criptează tranzacţiile Bitcoin şi le verifică) câştigă 12,5 Bitcoin pe fiecare block din Blockchain. Presupunând aceeaşi creştere tehnologică orizontală a procesoarelor şi numărului de ferme ca până acum, o dată la patru ani (cu 2020 ca următoare dată), complexitatea algoritmilor de criptare se dublează şi durează de două ori mai mult timp să fie minată informaţia. Cu peste 75% din Bitcoini deja în circulaţie, analiştii se aşteaptă la o durată totală de 100 de ani pentru ca toate monedele Bitcoin să fie distribuite.

Practic, o persoană care îşi foloseşte computerul pentru a cifra nişte informaţii într-un catalog public este emitentul unei monede virtuale pe care tot el o poate folosi. Dar ca acea monedă să câştige valoare, ea trebuie utilizată, mai ales când vine vorba de o autoritate emitentă non-statală. Fiecare miner de Bitcoin este propriul său Mugur Isărescu, semnează bancnotele virtuale pe care le primeşte pentru depunerea informaţiilor pentru tranzacţiile pe care tot el le face.

• Folosirea Bitcoin, de la pizza la semnal global de încredere

Un aspect final al folosirii unei monede alternative este adopţia ei. În acelaşi mod în care moneda americană este folosită ca standard de schimb sau semnal al sănătăţii economice, bitcoin a devenit un mod destul de cunoscut de tranzacţionare a valorilor. De la gigantul american de retail Amazon şi până la plata facturilor în terminalele ZebraPay din România, se poate folosi Bitcoin.

În China, moneda virtuală a devenit un depozitar al încrederii în economia naţională, cu preţul ei fiind corelat relativ-pozitiv cu cel al Yuanului. În general, preţul Bitcoin a crescut în siajul unor evenimente globale care ar fi scăzut încrederea în economia globală. Pe lângă factorul tehnic, al dublării dificultăţii de minare, Bitcoin este relativ imună la inflaţie, deflaţie sau alte evenimente de risc financiar. Poţi pierde portofelul virtual, dar în rest valoarea respectivei tehnologii a crescut, nu în mod constant, de la zero la peste valoarea unei uncii de aur.

O altă parte a valorii Bitcoin vine şi din tranzacţiile pe pieţele majoritar-chineze şi americane. Este un efort trans-naţional de consumerism, iar valoarea monedei creşte, ca depozitar-alternativă. În 2010, prima pizza a fost cumpărată în SUA pentru 10.000 de Bitcoin, adică, la valoarea curentă, 14,7 milioane de dolari. Foarte scumpă acea pizza, după doar şapte ani.

• De la un blockchain la mai multe

Mai multe probleme tehnice legate de Bitcoin, ca şi utilitatea tehnologiei blockchain în aplicaţii cât mai diverse au dus la crearea unor alternative care să transporte, pe blockchain, nu doar tranzacţii financiare. Este un pas banal de gândire, cum odată digitalizată, orice cantitate de informaţii poate fi transmisă, atât timp cât este înregistrată. La Bitcoin, prin programul aferent, există limite la câte tranzacţii pot fi făcute, pe secundă, între utilizatori, pe blockchain-ul propriu. În momente de volum maxim, o tranzacţie poate dura şi 24 de ore. Problemele sunt în curs de rezolvare, dar nu fără drama şi complexităţile aferente găsirii de soluţii într-un univers descentralizat, cu milioane de utilizatori egali, o Fundaţie Bitcoin americană şi peste jumătate din puterea de minare, ca şi fabricarea procesoarelor aferente în China.

Cu toate acestea, vorbind despre blockchain în general, poate cel mai important aspect al acestei tehnologii este că, într-o perioadă de globalizare şi hiper-informare, de post-adevăr sau alternative la acesta, o informaţie introdusă în blockchain NU mai poate fi scoasă. Este publică, pentru eternitate, în măsura în care mai există internetul şi computerele sunt conectate prin softul respectiv la blockchain. Asta acordă tehnologiei o anumită valenţă de adevăr absolut, care poate fi aplicat atât unor tranzacţii financiare, dar şi în organizarea logistică, în resurse umane, în asigurări şi re-asigurări, practic în toate aspectele vieţii conectate şi globale; chiar şi în organizarea livrărilor de pizza.

Toate aceste schimbări se derulează sub ochii noştri, cu giganţi precum Microsoft, IBM, British Petroleum şi chiar actori statali precum Rusia implicaţi în jocul global. Ele vor fi prezentate pe larg într-un articol viitor care va descrie alternativele la Bitcoin şi principalii competitori de pe piaţa de crypto-currency, a monedelor virtuale.