O NOUĂ AMÂNARE MARCA CCR Constituţionalitatea modificării legislaţiei penale, decisă după europarlamentare

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat, pentru 28 mai, dezbaterea pe sesizările privind recentele modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală. CCR nu a motivat de ce a amânat dezbaterea respectivă şi pronunţarea unei decizii cu privire la constituţionalitatea legilor de modificare, dar, conform unor surse, majoritatea magis-traţilor a considerat că o astfel de discuţie şi luarea unei decizii, cu câteva zile înaintea alegerilor europarlamentare, ar putea influenţa procesul electoral de duminică, 26 mai, şi chiar referendumul pentru justiţie organizat la aceeaşi dată.

Pe dosarul ce vizează obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, judecător raportor este însuşi preşedintele CCR, Valer Dorneanu, iar pe dosarul privind Codul de procedură penală judecător raportor este fostul procuror Daniel Morar.

La termenul de ieri, urmau să fie dezbătute sesizările depuse de către PNL şi USR, trebuind ca, ulterior, să fie discutată şi sesizarea depusă de preşedintele Klaus Iohannis tot cu privire la modificarea legislaţiei penale.

PNL şi USR susţin că, prin cele două legi de modificare adoptate de coaliţia PSD-ALDE-UDMR în luna aprilie, s-au adus peste trei sute de modificări "nocive" care vin "în contradicţie nu doar cu statul de drept, şubrezind politica penală a României şi favorizând infractorii, dar şi cu Constituţia ţării".

Semnatarii sesizărilor au invocat atât motive extrinseci, cât şi motive intrinseci de neconstituţionalitate şi apreciază că ambele legi sunt neconstituţionale în ansamblul lor.

În cazul modificărilor la Codul penal, de exemplu, USR consideră că legea a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, fapt care aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 69 din Constituţia României.

Similar, în cazul legii care amendează Codul de procedură penală, a fost încălcat principiul bicameralismului, în condiţiile în care Camera Deputaţilor, Cameră decizională, a eliminat mai mult de jumătate din amendamentele adoptate de Senat pentru punerea în acord a dispoziţiilor declarate neconstituţionale.

"În ciuda declaraţiilor puterii, aceste articole nu reprezintă transpuneri ale deciziilor CCR, ci doar voinţa politică a coaliţiei PSD-ALDE, a cărei unică preocupare este, de aproape doi ani şi jumătate, destructurarea sistemului judiciar şi albirea dosarelor corupţilor, pentru ca infractorii să poată fura liniştiţi în continuare, să nu răspundă pentru faptele lor şi să rămână şi cu banii furaţi", a transmis USR, la momentul depunerii sesizării.

Modificările Codului Penal şi Codului de procedură penală au fost adoptate, în 24 aprilie, de Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională. Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală a fost adoptat cu 181 de voturi "pentru" şi 83 "împotrivă", iar cel de modificare a Codui Penal a fost adoptat cu 180 de voturi "pentru" şi 81 "împotrivă". Ambele proiecte de lege trecuseră, cu o săptămână înainte, de votul Senatului.

Actele normative au fost dezbătute în procedură de urgenţă, dat fiind că ordonanţele de urgenţă care ar fi trebuit să pună în acord codurile cu deciziile Curţii Constituţionale nu au fost emise de guvernul Dăncilă, deoarece fostul ministru de Justiţie, Tudorel Toader, a refuzat iniţierea unui astfel de demers juridic.

CCR a mai amânat, ieri, pentru 28 mai şi discutarea celor două obiecţii de neconstituţionalitate formulate pe de o parte de parlamentarii PNL, USR şi PMP, şi pe de altă parte de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Strategia 2040 care a fost adoptată în Legislativ de coaliţia PSD-ALDE.