O NOUĂ BANCĂ DE IMPORTANŢĂ SISTEMICĂ A FOST NAŢIONALIZATĂ ÎN OLANDA Criza bancară din Europa s-a terminat sau abia acum începe?

După luni de speculaţii în presa olandeză, grupul financiar SNS Reaal NV a fost naţionalizat. Grupul include banca SNS Bank, aflată pe locul patru în clasamentul instituţiilor financiare considerate de importanţă sistemică în Olanda.

Capitalul băncii s-a redus până aproape de zero sub povara pierderilor generate de portofoliul de credite şi investiţii imobiliare, iar negocierile cu inves­titori privaţi nu au condus la niciun rezultat.

În presa olandeză au apărut ştiri privind şi interesul primelor trei bănci din sistemul bancar olandez - ING Groep NV, ABN Amro şi Rabobank NV - pentru achiziţionarea unor părţi din SNS. Autorităţile europene au interzis însă ING şi ABN să participe în salvarea SNS, deoarece au beneficiat de susţinerea guvernamentală, după cum scrie Associated Press.

Bloomberg arată că acţionarii băncii îşi vor pierde integral banii, la fel şi deţinătorii obligaţiunilor subordonate emise de bancă. Deţinătorii celorlalte tipuri de obligaţiuni emise de SNS Bank nu vor suferi pierderi ca urmare a naţionalizării.

Care sunt cauzele discriminării? Probabil un avertisment recent al agenţiei de rating Fitch. Într-un interviu acordat cotidianului olandez Financieele Dagblad, Bridget Gandy, director executiv la Fitch, a declarat că "dacă o ţară importantă din Europa impune pierderi deţinătorilor de obligaţiuni, aceasta va schimba fundamental modul în care privim băncile europene".

Primele estimări privind pierderile aferente portofoliului de active imobiliare al băncii SNS se ridică la 3,2 miliarde de euro, iar guvernul a anunţat că recapitalizarea va ajunge până la 3,7 miliarde de euro şi va conduce la creşterea deficitului bugetar din 2013. Estimările din decembrie 2012 arătau un deficit bugetar de 3,3% din PIB în 2013.

Pe lângă recapitalizarea directă cu 2,2 miliarde de euro, guvernul olandez mai acordă SNS credite în valoare de 1,1 miliarde de euro, precum şi 5 miliarde de euro în garanţii, după cum scrie Bloomberg.

În 2008, SNS a primit un ajutor guvernamental în valoare de 750 de milioane de euro, care nu a putut fi rambursat, fiind trecut acum la pierderi de către autorităţile olandeze.

Associated Press arată că "Minis­terul de Finanţe a anunţat naţionalizarea grupului SNS Reaal NV pentru a preveni un faliment dezordonat", în condiţiile în care divizia de finanţare imobiliară este responsabilă pentru prăbuşirea băncii, pe fondul scăderii preţurilor de pe piaţa imobiliară şi a creşterii volumului creditelor neperformante.

Acţiunile SNS au fost oprite de la tranzacţionare la o valoare de 0,84 euro, după un declin de peste 95% de la maximul de 18,6 euro, din luna mai 2007 (vezi grafic 1).

La declanşarea crizei financiare, SNS Bank prezenta o dependenţă majoră de finanţările de pe pieţe, în condiţiile în care raportul dintre credite şi depozite era de 222%. Acesta a scăzut până la 146% la sfârşitul T3 2012, o valoare extrem de ridicată în contextul actual al pieţelor internaţionale.

Conform ultimelor date financiare auditate, grupul SNS avea active de circa 132 de miliarde de euro la sfârşitul anului 2011, în creştere cu peste 30% faţă de 2007, iar depozitele clienţilor erau de 30,3 miliarde de euro. Acestea au scăzut cu circa 1,4 miliarde de euro de la începutul anului, conform datelor prezentate în conferinţa de presă comună a Băncii Olandei şi a Ministerului de Finanţe.

Raportul dintre capital şi active arăta, la sfârşitul anului 2011, că o depreciere cu doar 4% a valorii activelor ar fi trimis banca în faliment.

Ceea ce a fost considerat, probabil, un scenariu nerealist la dimensionarea capitalului băncii, a devenit realitate. Preţurile de pe piaţa imobiliară din Olanda au scăzut cu peste 6% în decembrie 2012 faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, iar de la maximul din august 2008, indicele preţurilor locuinţelor a scăzut cu peste 16% (vezi grafic 2).

Conform datelor de la Eurostat, preluate de site-ul de ştiri DutchNews.nl, Olanda se află pe locul trei în topul scăderilor de preţ de pe piaţa imobiliară de la începutul crizei financiare, după Spania şi Irlanda.

Heleen Mees, profesor la Wagner Graduate School of Public Service din cadrul New York University, arată, pe site-ul Financial Times, că SNS a înregistrat pierderi de circa 2,3 miliarde de euro ca urmare a investiţiilor imobiliare externe, majoritatea în Spania.

Oare care a fost strategia de afaceri a băncii olandeze? Majorarea expunerilor imobiliare din Europa astfel încât să fie sigură că nu ratează nicio bulă imobiliară?

În documentul de prezentare a rezultatelor pentru T3 2012, SNS Bank arată că se menţin presiuni severe asupra valorii proprietăţilor imobiliare comerciale, în condiţiile scăderii numărului tranzacţiilor şi a apetitului redus pentru refinanţarea creditelor vechi, ca urmare a noilor cerinţe de capital impuse de acordul Basel III. De asemenea, interesul investitorilor străini a înregistrat o scădere accentuată.

Mediul economic deosebit de ostil are influenţe negative, bineînţeles, şi asupra celorlalte bănci din sistemul bancar olandez.

ING a raportat o creştere a creditelor neperformante din portofoliul său până la 8% în T3 2012, pe fondul creşterilor din Olanda şi Marea Britanie, în condiţiile în care rata creditelor neperformante din Spania s-a menţinut la 19%. "Costurile riscului se vor menţine ridicate, din cauza tendinţei de deteriorare a pieţelor imobiliare comerciale din Europa", se mai arată în raportul ING.

Toate marile bănci din Olanda trebuie să facă faţă reducerii substanţiale a calităţii portofoliului de credite în condiţiile unei dependenţe foarte ridicate faţă de finanţările de pe pieţele internaţionale. În T3 2012, raportul dintre credite şi depozite era de 122% pentru ING, 126% pentru ABN Amro şi 143% pentru Rabobank.

În 2014, aceste bănci trebuie să contribuie cu un miliard de euro la susţinerea SNS Bank pentru a limita costurile suportate de contribuabilii olandezi, conform unei decizii guvernamentale. Primele estimări de la ING şi ABN Amro arată că cele două bănci vor contribui cu până la 350 de milioane de euro, respectiv 250 de milioane la constituirea acestui fond.

După naţionalizarea SNS Reaal NV, sistemul bancar din Olanda este dominat de patru bănci, din care două aparţin statului, în condiţiile în care ABN Amro a fost naţionalizată în 2009.

Dacă aceasta este condiţia sistemului financiar într-una dintre puţinele ţări europene care mai beneficiază de un rating AAA, oare ce surprize ne mai pregăteşte flancul sudic al zonei euro?

Deocamdată, în Italia, scandalurile se extind, iar în Spania cresc provizioanele. Scandalul din jurul băncii Monte dei Paschi a determinat autorităţile italiene să trimită procurorii în vizită şi la alte bănci. Conform surselor judiciare citate de Reuters, sunt vizate şi Banca Nazionale del Lavoro, membră a grupului bancar BNP Paribas, UniCredit, Intesa SanPaolo şi Credem.

Santander, cea mai mare bancă din Spania, şi-a crescut provizioanele până la 18,8 miliarde de euro în 2012, cu 6,6 miliarde peste nivelul din anul precedent, în condiţiile în care autorităţile le-au cerut băncilor să recunoască mai rapid pierderile de pe urma creditelor ipotecare.

Astfel de ştiri au umbrit rambursarea anticipată a creditelor din programul LTRO al BCE, care trebuia să arate cât de rapid se îmbunătăţeşte situaţia sistemului financiar din Europa.

Oare criza bancară din Europa s-a terminat sau abia acum începe?

------------

Notă: Opiniile din articol reprezintă punctul de vedere al autorului, nu reflectă sau implică opiniile instituţiei unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi nu reprezintă recomandare de investiţie.