O nouă criză a refugiaţilor se profilează în Europa

Luptele din Siria s-au intesificat în ultimele zile. Turcia a doborât, ieri, un al treilea avion al guvernului sirian în nord-vestul Siriei, într-o campanie de escaladare împotriva forţelor preşedintelui Bashar al-Assad, aducând forţele turceşti şi ruse în apropierea conflictelor directe. Turcia, membru NATO, îi sprijină pe rebeli, în timp ce Assad se bazează pe alianţa sa cu Rusia, transmite Reuters.

Cu mai mult de un milion de refugiaţi care s-au adunat din decembrie la frontiera Turciei, bătălia pentru provincia Idlib din Siria a adus ceea ce Naţiunile Unite numesc: cea mai gravă criză umanitară din războiul civil sirian din ultimii nouă ani.

Turcia, care găzduieşte deja 3,6 milioane de refugiaţi sirieni, spune că nu îi mai poate ţine pe teritoriu. Guvernul turc doreşte să împingă forţele lui Assad către liniile convenite în acordul din 2017, intermediat cu Rusia şi Iran, care au lăsat o zonă tampon în nordul Siriei, lângă graniţa sa.

Aproximativ 10.000 de migranţi au încercat să treacă în Grecia pe uscat în ultimele zile şi peste 1.000 au ajuns pe mare pe insulele greceşti, creând temeri cu privire la o nouă criză a migraţiei ca cea din 2015-2016, când peste 1 milion de oameni au trecut în Grecia, iar 4.000 de oameni s-au înecat în Marea Egee.

Migranţi sirieni au acuzat armata turcă că i-a forţat practic să treacă frontiera greacă, în timp ce securitatea a fost întărită la punctele de frontieră între Grecia şi Turcia unde este aşteptată o delegaţie a conducerii UE ce va fi însoţită de şeful guvernului grec, notează AFP.

"Ne-au lăsat pe malul râului şi ne-au spus: «Duceţi-vă!» Ne-au lăsat singuri. A fost armata turcă", a mărturisit agenţiei franceze de presă Taisir, un sirian de 23 de ani, care s-a refugiat acum cinci ani de la Damasc la Istanbul.

Tânărul, care nu doreşte să îşi dezvăluie numele de familie, face parte dintr-un grup de 12 persoane, toate de naţionalitate siriană, arestate marţi în zori de poliţia greacă, care le-a confiscat cel puţin patru telefoane mobile.

În această zonă de graniţă cu o lungime de 212 km şi care se mărgineşte cu râul Evros (denumit Meritsa de partea turcă), mii de migranţi s-au adunat de vineri de partea turcă în speranţa că vor trece în Europa.

Măsuri de securitate sporite au continuat să fie luate ieri la punctul de trecere a frontierei Kastanies, în extremitatea de nord-est a Greciei, înaintea vizitei în cursul zilei a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierului grec Kyriakis Mitsotakis, şi a preşedinţilor Consiliului European şi Parlamentului, Charles Michel, respectiv David Sa ssoli. Importante dispozitive de poliţie au fost desfăşurate în faţa intrării în zona tampon care separă cele două ţări, a constatat corespondentul AFP la faţa locului.

Potrivit unor surse guvernamentale elene, între luni dimineaţă 06:00 (04:00 GMT) şi marţi 06:00, gărzile de frontieră au împiedicat intrarea a 5.183 de persoane pe teritoriul Greciei de-a lungul frontierei terestre, unde a fost "desfăşurat un contingent foarte important de poliţie'.

În acest interval de timp au fost arestate 45 de persoane. "Majoritatea sunt din Afganistan, Pakistan, Maroc sau Bangladesh', a indicat această sursă. Cu puţin timp înaintea deplasării sale la graniţă, premierul grec a afirmat că aşteaptă "un sprijin ferm' din partea UE, în timp ce cancelarul german Angela Merkel, a cărei ţară a primit peste un milion de solicitanţi de azil în 2015 şi 2016, a denunţat presiunea "inacceptabilă' a Turciei pe seama refugiaţilor.

"Grecia nu se va lăsa şantajată de către cei care folosesc oameni persecutaţi pentru a-şi servi propriile interese", a declarat premierul grec, trecând în revistă ofiţerii de armată în apropiere de Kastanies. El a reiterat că "nimeni nu va intra ilegal în ţară".

• Cancelarul Austriei acuză Turcia de presiuni asupra Europei

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a calificat marţi drept un "'atac împotriva Uniunii Europene şi Greciei'' decizia Turciei de a-şi deschide frontierele cu Europa pentru refugiaţii aflaţi pe teritoriul turc, citează Agerpres.

"'Este un atac al Turciei contra Uniunii Europene şi Greciei. Fiinţe umane sunt utilizate pentru a face presiuni asupra Europei'', a declarat Kurz într-o conferinţă de presă consacrată situaţiei din Siria şi celei de la frontiera turco-greacă, unde sunt comasaţi mii de migranţi sirieni care încearcă să ajungă în Europa.

Şeful executivului de la Viena a subliniat că oficialităţile europene ar trebui să se opună "'unei acţiuni organizate cu bună ştiinţă de preşedintele Erdogan'' care foloseşte solicitanţii de azil "'ca pe arme''.

Sebastian Kurz a mai precizat: "'Dacă noi cedăm în faţa presiunii turce, dacă preşedintele Erdogan iese ca un învingător care decide dacă zeci de mii de fiinţe umane pot să se îndrepte rapid către Grecia şi UE, atunci alte sute de mii vor urma şi astfel se va pune capăt liberei circulaţii în Europa''. El a calificat situaţia de la frontiera dintre Turcia şi Grecia drept un "'test al adevărului'' pentru Europa şi a avertizat că nu trebuie să se repete criza migranţilor din 2015, solicitând consolidarea protecţiei frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a somat luni Europa să-şi asume "'partea sa de povară'' în privinţa primirii migranţilor şi refugiaţilor sirieni după ce le-a deschis porţile către Europa, în încercarea de a obţine un sprijin sporit din partea Occidentului în Siria. "'După ce ne-am deschis frontierele, numărul celor care s-au îndreptat spre Europa a atins sute de mii. În curând, acest număr se va exprima în milioane'', a afirmat Erdogan.