O NOUĂ MAJORARE SALARIALĂ APROBATĂ DE PARLAMENT Salariul minim, stabilit în funcţie de coeficienţii de ierarhizare

Parlamentul a decis majorarea salariilor angajaţilor în funcţie de studiile efectuate şi de experienţa acumulată. Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a aprobat, ieri, un proiect de lege privind stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională. Proiectul de lege a fost adoptat cu 212 voturi pentru, 84 de voturiîmpotrivă şi 2 abţineri.

Preşedintele Comisiei de muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, Adrian Solomon a spus: "Este vorba despre o iniţiativă aşteptată de sindicate, dar mai puţin de partea patronală, dar până la urmă Parlamentul decide oportunitatea adoptării acestei legi. Este vorba despre un tabel de indicatori, coeficienţi de ierarhizare a salarizării care a fost până în anul 2010 în Codul Muncii, dar a fost eliminat atunci de guvernarea Boc. În urma negocierii cu toate părţile, am ajuns la concluzia că revenirea la acest tip de reglementare este absolut necesară, dat fiind faptul că realităţile sunt în continuă mişcare. Din 2012, nivelul salariului minim a crescut continuu, de la 740 lei la 2300 lei. Acest lucru a dus la compactarea grilei de salarizare şi s-a ajuns în situaţia în care noii angajaţi au acelaşi salariu cu cei cu experienţă, cu vechime în câmpul muncii. Reintroducând în lege aceste valori, vom putea să vedem că un muncitor necalificat este plătit la nivelul salariului minim, un calificat va avea un coeficient de 1,2, cel cu studii de scurtă durată - un coeficient de 1,5, iar angajaţii cu studii universitare de lungă durată vor ajunge la un coeficient de 1,7".

Deputatul Gabriel Petrea, grupul Pro Europa, a precizat: proiectul de act normativ doreşte stabilirea indicatorilor minimani în sectorul privat, pentru a garanta o formă de protecţie minimă a salariaţilor.

"S-a ajuns ca un muncitor necalificat să aibă acelaşi salariu ca un muncitor calificat. Trebuie să încurajăm calificarea la locul de muncă, iar o persoană care face cursuri de calificare să aibă un salariu mai mare. Se face dreptate după 10 ani şi vom avea o creştere salarială mai sus în piramidă. Când salariul minim creşte, va creşte şi salariul celui angajat cu calificare superioară", a precizat Gabirel Petrea.

În schimb, Christian Seidler, deputat USR, a precizat că legea este neconstituţională, lucru semnalat de Consiliul Legislativ şi de Guvern. : "Când nu se înţeleg mecanismele de piaţă, unii impun valori ale salarizării. Legiferaţi după ureche punând cifre scoase din burtă. Antreprenorii vă cer, dacă nu puteţi sa îi ajutaţi, măcar să nu le băgaţi beţe în roate. În realitate, din cauza calităţii învăţământului, valoarea muncii unui tânăr cu studii superioare este în acest moment inferioară valorii pe care o aruncaţi într-un tabel dintr-o lege. Tinerii mai slabi instruiţi vor fi expuşi şomajului, plătiţi la gri sau vor munci la negru. Ar trebui să întărim antreprenorii din România pentru ca ei să ofere salarii mai mari", a arătat Christian Seidler.

De partea noului act normativ s-a situat şi UDMR. Deputatul Eva Csep a arătat: "Mulţi dintre antrepenori nu sunt convinşi de faptul că raportul de muncă are la bază un contract bilateral de muncă. (...) Acum venim cu reglementări generale pentru că persoanele cu studii superioare lucrează pe un salariul mizerabil în România. Este nevoie de o schimbare a mentalităţii. Termenul de salariat nu este egal cu acela de slugă. Salariatul trebuie remunerat pe merit".

Menţionăm că deputaţii USR şi PNL au votat împotriva acestui proiect de lege.

Imediat după adoptarea noului act normativ, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a declarat pentru Ziarul BURSA: "Noua lege va bulversa întreaga economie care şi aşa este slăbită în această perioadă! Dacă introduci indicatori sau coeficienţi de ierarhizare salarială, pentru ce mai ai stabilit prin lege salariu minim sau negocieri colective? Ce rost mai au aceste mecanisme care se bazează totuşi pe reguli economice, dacă coeficientul de salarizare este stabilit de către Parlament?".

Conform lui Florin Jianu, introducerea unor coeficienţi de ierarhizare a salariului minim conduce la stabilirea a 11 categorii de salariu minim, ceea ce contravine prevederilor constituţionale. Preşedintele CNIPMMR a precizat că demersul Parlamentului referitor la coeficienţii de ierarhizare reprezintă o încălcare a atribuţiilor Guvernului, puterea executivă fiind aceea, care stabileşte prin hotărâre nivelul salariului minim.

Domnia sa a arătat că proiectul de lege prevede că nu există niciun impact asupra mediului de afaceri, ceea ce este anormal, atât timp cât este vorba despre calcularea salariului minim brut.

"Noi suntem obligaţi de fiecare dată să repetăm că nu există un test IMM pentru această lege. În expunerea de motive, la capitolul impact asupra mediului de afaceri, în lege este trecut «Nu este cazul». Păi, dacă o modificare care introduce 11 salarii minime nu are un impact asupra mediului de afaceri, ne întrebăm ce anume ar mai putea avea?", a arătat Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR susţine că aprobarea şi promulgarea acestui proiect de lege ar duce la închiderea multor microîntreprinderi - în special a start-up-urilor, care şi-au constituit bugetele pe o anumită valoare unitară a salariului minim brut pe economie şi nu pe 11 salarii minime la nivel naţional.