Oana Ilaş, Banca Transilvania: "Românii încă vor să se împrumute cât mai mult"

Consumatorii români îşi însuşesc diferit educaţia financiară şi experienţele ultimilor ani. Crizele financiare, supraîndatorarea şi împrumuturile în valută sunt lecţii ale trecutului care au schimbat în bine comportamentul multor consumatori. Oamenii economisesc, îşi fac asigurări asociate creditelor şi renunţă la cumpărăturile de impuls, spun reprezentanţii sistemului bancar. În acelaşi timp, sunt şi consumatori care au rămas în trecut şi doresc să se împrumute mai mult decât ar putea plăti sau solicită credite în valută, deşi ei îşi primesc salariul în lei.

În vremuri financiare şi sociale dificile, educaţia financiară poate da direcţia unui popor, în a fi sărac sau prosper. Plecând de la această premisă, Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a iniţiat un demers în sprijinul informării consumatorilor de servicii financiare cu privire la relaţia lor cu băncile şi cu propriile finanţe. Pe parcursul a 12 întâlniri găzduite de CSALB, jurnalişti renumiţi în domeniul economic au intrat în dialog cu preşedinţi sau vicepreşedinţi de bănci comerciale, cu directorul juridic al Băncii Naţionale a României şi cu managementul Asociaţiei Române a Băncilor, cu profesori universitari, precum şi cu avocaţi reputaţi.

• Oana Ilaş, director general adjunct Banca Transilvania: "Întrebările consumatorilor sunt în general legate de cât de mult pot să se împrumute şi de ce nu se pot împrumuta mai mult"

Întrebările consumatorilor sunt în general legate de cât de mult pot să se împrumute şi de ce nu se pot împrumuta mai mult, subliniază Oana Ilaş, director general adjunct Banca Transilvania. Aceasta a menţionat: "Încă suntem în această etapă, nu am reuşit să o depăşim. Aici ne ajută şi reglementările Băncii Naţionale care a pus limite. Consumatorii ne întreabă şi de ce nu se pot împrumuta în valută la un nivel suficient de mare, comparabil cu un împrumut pe care l-ar lua în lei, deşi în acest domeniu există experienţele trecute pe care România le-a avut cu împrumuturile în valută. Cu toate acestea, odată cu angajamentul pe care clientul îl face strict legat de contractul de împrumut, am văzut tot mai multă conştientizare faţă de produsele accesorii, cum sunt asigurările".

Industria bancară, în acest moment, este mai întărită şi incomparabil mult mai dezvoltată faţă de acum 10-15 ani pentru a gestiona situaţiile de criză, mai subliniază Oana Ilaş, apreciind: "Mai este loc să ne îmbunătăţim, să ajungem şi în mediul rural mai mult decât am făcut-o până acum, pentru că odată cu digitalizarea ne desprindem puţin din această dependenţă de amprenta teritorială. Clienţii se pregătesc şi ei mai bine, am observat în ultima perioadă un apetit mai scăzut al acestora de a se angaja în cumpărături de impuls, economisesc o proporţie mai mare din ce câştigă, chiar dacă asupra venitului real există o presiune. Nivelul creditelor neperformante este, în acest moment, la un minim istoric în România. Cu siguranţă intrarea în această perioadă mai dificilă s-a făcut pe cu totul alte premise faţă de perioadele din trecut în care am mai experimentat crize de diverse tipuri".

• Flavia Popa, secretar general BRD: "Nu este favorabil nimănui să ajungem la un credit neperformant"

"La bancă te duci, semnezi nişte hârtii şi pleci cu nişte bani. Prima dată îţi pui întrebarea dacă acel client din faţa ta va putea rambursa în timp ceea ce a împrumutat. Este o întrebare grea! Durerile de cap ale băncii şi clientului s-ar diminua pe termen lung dacă rata pe care un consumator o are de plătit ar fi doar jumătate faţă de ceea ce şi-ar permite cu uşurinţă să plătească lunar pentru această datorie. Când clientul nostru este într-o situaţie dificilă, implicit şi banca este într-o situaţie dificilă. Nu este favorabil nimănui să ajungem la un credit neperformant. Asta înseamnă pentru bancă un eşec în evaluare, un cost al creditului neperformant şi costuri de recuperare. Şi atunci avem, din nou, un interes fără echivoc, în a încerca să găsim soluţii să rezolvăm situaţia dificilă legată de rambursarea creditului. Iată de unde vine rolul CSALB în subiectul acesta! Este acel terţ care ne poate aşeza la masa discuţiilor, în afara unui cadru litigios, în afara unui proces. Ieşim din impunătoarea instanţă care încearcă legată la ochi să împartă dreptatea şi ne aşezăm la o masă de discuţii împreună cu un conciliator, ca să găsim o cale echitabilă. Până la urmă asta căutăm cu toţii: să echilibrăm lucrurile, să avem o relaţie de câştig-câştig pentru fiecare din cele două părţi ale discuţiei", a menţionat Flavia Popa, secretar general BRD.

• Doru Bulată, consilierul Preşedintelui Exim Banca Românească: "

Educaţia financiară, de obicei, porneşte din familie, dar relaţia corectă cu banii trebuie să pornească din şcoală "

Educaţia financiară, de obicei, porneşte din familie, dar relaţia corectă cu banii trebuie să pornească din şcoală, spune Doru Bulată, consilierul Preşedintelui Exim Banca Românească. "Obiceiurile pe care ţi le formezi în timp sunt cele care te ajută cel mai mult din punct de vedere financiar. Este necesar să avem obiceiuri financiare sănătoase. Un client educat reprezintă o valoare pentru o instituţie de credit şi este căutat de toate băncile pentru că ştie şi înţelege produsele şi serviciile bancare, le foloseşte şi le recomandă la rândul lui altor consumatori. Clienţii care întâmpină probleme în plata ratelor trebuie să ştie că imediat ce vedem că cineva înregistrează o restanţă luăm legătura cu acest client şi încercăm să găsim soluţii. Din discuţiile cu clienţii pot sa apară diferite soluţii de restructurare. Nu ne dorim să ajungem la executarea garanţiilor pentru că obiectul nostru de activitate nu este legat de administrarea garanţiilor!

Relaţia dintre client şi bancă este o relaţie de încredere, dar şi această încredere trebuie să fie verificată! Dacă după pronunţarea instanţei este posibil ca ambele părţi să rămână nemulţumite, la CSALB este deplin posibil ca ambele să fie mulţumite! Decât în instanţă să ne confruntăm, mai bine la Centru să ne împăcăm! Dacă ar fi să scot în evidenţă trei elemente esenţiale ale activităţii CSALB acestea ar fi: încredere, echitate şi solidaritate", a conchis domnia sa.

• Valeriu Stoica, conciliator onorific CSALB, Profesor Universitar şi avocat: "Creditele nu trebuie evitate, dar trebuie măsurată necesitatea unui credit, dimensiunea acestuia şi posibilitatea de restituire"

Cei care se împrumută, în momentul în care nu mai pot să restituie, fără îndoială că se găsesc într-o perioadă de criză, iar crizele pot fi de durată, apreciază Valeriu Stoica, conciliator onorific CSALB, Profesor Universitar şi avocat. Acesta arată: "Este firesc ca Banca Naţională a României şi băncile comerciale să fie preocupate de gestionarea acestor crize. Creditele nu trebuie evitate, dar trebuie măsurată necesitatea unui credit, dimensiunea acestuia şi posibilitatea de restituire.

CSALB a fost înfiinţat tocmai pentru a răspunde situaţiilor de criză prin care un consumator sau o familie pot trece. Negocierea dintre consumator şi bancă are nevoie de un compromis reciproc. Uneori utilizăm termenul de compromis cu valenţe peiorative. Spunem că ne compromitem dacă facem un compromis.

Atât consumatorii, cât şi băncile trebuie să înţeleagă că nu pot să câştige totul, mai ales atunci când e vorba de interese concurente. Mulţi se gândesc aşa: Este o pierdere de timp să discutăm şi să negociem. Este o viziune greşită! Pentru că ai mult mai puţine de pierdut negociind, decât într-o ceartă, o dispută în instanţă sau un război".

• Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB: "Educaţia financiară nu este doar în sarcina băncilor şi a consumatorilor"

Educaţia financiară nu este doar în sarcina băncilor şi a consumatorilor, ci reprezintă un efort comun pe care trebuie să-l facă toate autorităţile şi entităţile implicate, deopotrivă autoritatea cu rol în protecţia consumatorului, autoritatea de supraveghere prudenţială, precum şi CSALB, susţine Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB: "Reiterăm informaţia conform căreia consumatorii de servicii financiare au posibilitatea să îşi soluţioneze problemele cu băncile în cadrul CSALB, rapid şi gratuit, asistaţi de un specialist, care are rolul de a concilia părţile. Reamintim că, potrivit OG 38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi, care stă la baza înfiinţării Centrului: «Litigiile din domeniul bancar sunt soluţionate exclusiv prin proceduri SAL de Centrul SAL», adică de către CSALB. De aceea, pentru o corectă comunicare şi în spiritul educaţiei financiare atât de necesare în societatea românească, apreciem că este necesar ca informarea cu privire la CSALB să fie efectuată în continuare de către toate entităţile care pot transmite aceste clarificări către public. În plus, oamenii trebuie să fie corect informaţi că îmbunătăţirea condiţiilor din contractul încheiat între un anumit consumator cu o bancă/IFN este posibilă prin negociere directă cu banca respectivă sau în cadrul CSALB. Apreciem că, în contextul naţional marcat de niveluri scăzute ale incluziunii şi intermedierii financiare, în raport cu situaţia existentă la nivel european, încrederea dintre consumatori şi comercianţii din sistemul financiar-bancar trebuie să fie cultivată de către toţi actorii implicaţi în acest domeniu".

În cei peste 7 ani de activitate, CSALB a intermediat aproximativ 3.000 de negocieri încheiate cu succes între comercianţii din sistemul bancar şi nebancar şi consumatorii de servicii de acest tip. Alte 1.800 de cereri înregistrate la CSALB au fost soluţionate în mod amiabil direct între cele două părţi, ca urmare a cererilor adresate Centrului şi a sesizării comercianţilor de către CSALB. Beneficiile totale obţinute prin intermediul negocierilor în cadrul CSALB depăşesc 8,8 milioane de euro.