OCDE se aşteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,1% în 2024

Economia României s-a comportat bine în ultimii ani, ducând la creşterea nivelului de trai şi susţinând convergenţa cu ţările OCDE, dar inflaţia ridicată a afectat puterea de cumpărare a gospodăriilor, celui mai recent Studiu economic al OCDE din România .

OCDE se aşteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,1% în 2024 şi 3,3% în 2025, faţă de 2,0% în 2023. Nivelurile ridicate ale investiţiilor vor sprijini economia împreună cu recuperarea cererii externe, în timp ce presiunile costurilor asupra gospodăriilor se vor atenua treptat. Inflaţia a scăzut de la vârful de 16,8% din noiembrie 2022 în timpul crizei energetice la 7,4% în ianuarie 2024, dar presiunile subiacente ale preţurilor în economie rămân puternice. Se estimează că inflaţia totală va continua să scadă la 5,0% în 2024 şi la 3,7% în 2025.

Consolidarea finanţelor guvernamentale prin venituri fiscale mai mari şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice este necesară pentru a menţine datoria publică la niveluri gestionabile şi pentru a crea spaţiu pentru presiunile crescânde ale cheltuielilor, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi tranziţia ecologică. Consolidarea fiscală este necesară pentru a reduce deficitul bugetar, în timp ce ar contribui, de asemenea, la sprijinirea politicii monetare restrictive prin reducerea presiunilor cererii într-o perioadă de inflaţie ridicată.

Consolidarea guvernanţei publice şi a statului de drept va fi importantă pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri şi pentru a stimula productivitatea. În timp ce reformele reduc treptat sarcinile de reglementare ale firmelor, corupţia şi incertitudinea politicilor creează provocări pentru multe întreprinderi. O Direcţie Anticorupţie cu resurse adecvate rămâne esenţială, iar Sondajul recomandă implementarea deplină a acordurilor de guvernanţă consolidate pentru întreprinderile de stat şi abordarea barierelor din calea finanţării pentru firmele mici.

"Performanţa economică puternică a României a menţinut veniturile medii în creştere. Diferenţa dintre nivelul de trai al României faţă de media OCDE s-a înjumătăţit între 2000 şi 2022. Sarcina imediată a politicii macroeconomice este acum de a îmblânzi inflaţia, care rămâne cu mult peste ţintă, printr-o politică monetară şi fiscală restrictivă coordonată", a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann prezentând Sondajul la Bucureşti alături de premierul Marcel Ciolacu . "Deşi noile măsuri fiscale vor ajuta la abordarea deficitelor de venituri, sunt necesare reforme mai ambiţioase pentru a reduce dezechilibrele fiscale, a sprijini creşterea economică şi a aborda inegalităţile de venituri. Momentul reformelor structurale din Planul de redresare şi rezilienţă ar trebui să ajute, dacă va fi susţinut, la fel ca şi alte reforme pentru a elimina barierele în calea investiţiilor şi pentru a creşte nivelul de participare a forţei de muncă."

Vârste mai mari de pensie vor atenua presiunea fiscală cauzată de îmbătrânirea populaţiei. Cu toate acestea, veniturile guvernamentale rămân prea limitate pentru a finanţa priorităţile de cheltuieli emergente. Este necesară o administraţie fiscală digitală pentru a combate evaziunea şi a creşte veniturile fiscale. Alte priorităţi sunt transferarea mai multor bunuri şi servicii la cota standard a taxei pe valoarea adăugată a României şi eliminarea cheltuielilor cu impozitul pe venit denaturate şi neloiale.

Participarea la forţa de muncă nu a crescut suficient pentru a compensa ieşirile de români în vârstă de muncă în străinătate. Femeile sunt subreprezentate în forţa de muncă. Concediul parental generos încurajează mamele să se retragă de la muncă pentru a avea grijă de copii. Lipsa de îngrijire a copiilor îngreunează, de asemenea, familiile tinere să păstreze două locuri de muncă. O mai bună disponibilitate a educaţiei timpurii formale şi a îngrijirii copiilor ar face mai uşor pentru părinţi să se întoarcă la muncă după ce au avut copii. Sunt necesare investiţii continue în formarea profesorilor şi în şcoli, de asemenea, pentru a îmbunătăţi rezultatele educaţionale, cu mai mult ajutor direcţionat mai bine către cei din comunităţile vulnerabile.

Emisiile nete de gaze cu efect de seră trebuie să scadă cu un sfert în acest deceniu pentru a ajunge pe drumul către neutralitatea carbonului până în 2050. Realizarea acestui lucru fără a opri progresul către standarde de trai mai ridicate necesită politici climatice echitabile şi rentabile. Accelerarea lansării producţiei de energie regenerabilă este necesară pentru a rămâne în conformitate cu angajamentul de a elimina treptat energia pe bază de cărbune. Reţelele electrice trebuie modernizate pentru o generare sporită de energie regenerabilă, cu semnale puternice de preţ pentru a încuraja economiile de energie. Este nevoie de sprijin pentru renovări eficiente din punct de vedere energetic şi sisteme de transport mai bune, precum şi recalificare pentru lucrătorii care îşi pierd locurile de muncă în tranziţia României către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Sondajul vine în momentul în care România se află în proces de aderare la OCDE. Obiectivul general al procesului de aderare este de a promova convergenţa cu standardele, cele mai bune politici şi practicile OCDE, în vederea îmbunătăţirii rezultatelor pentru România şi cetăţenii săi.