OLEKSII ARESTOVICI, CONSILIER PREZIDENŢIAL UCRAINEAN: Războiul cu Rusia, posibil să dureze până la sfârşitul anului

Războiul cu Rusia ar putea dura până la sfârşitul acestui an, spune consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, conform dpa.

"Trebuie să fim pregătiţi pentru o poveste lungă", a spus Arestovici, menţionând: "Chiar dacă actualele operaţiuni de luptă active din regiunea Donbas vor fi oprite, aceasta nu va însemna în niciun caz sfârşitul războiului cu Rusia".

Armele obţinute recent de forţele ucrainene ar putea avea "efecte serioase" asupra luptelor, la sfârşitul lunii mai, şi începutul lunii iunie, a spus Arestovici, într-un interviu postat pe YouTube marţi seara, conform Agerpres.

La rândul său, un alt consilier al preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, a salutat ieri promisiunile SUA şi ale aliaţilor lor de a trimite arme mai grele Ucrainei, în urma unei conferinţe internaţionale privind furnizarea de arme Kievului, care a avut loc la baza aeriană americană din Ramstein, Germania.

"Una dintre cererile ciudate ale Rusiei la începutul războiului a fost totala demilitarizare a Ucrainei. După conferinţa epocală a celor 40 de miniştri ai apărării, am veşti proaste pentru Rusia. Capacitate, viteză, logistică simplificată, o gamă extinsă de arme: Ucraina se întăreşte", a scris Podoliak pe Twitter.

• Volodimir Zelenski: "Rusia a adus lumea în pragul catastrofei, prin ocuparea centralei nucleare Cernobîl"

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat marţi Rusia că a adus lumea "în pragul catastrofei" prin ocuparea, la începutul invaziei din Ucraina, a centralei Cernobîl, locul unde a avut loc cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii, informează AFP, conform Agerpres.

"Lumea era din nou în pragul catastrofei, pentru că, pentru armata rusă, zona şi centrala Cernobîl erau un teritoriul normal pentru a conduce operaţiuni militare", a declarat Zelenski în timpul unei conferinţe de presă susţinute la Kiev alături de directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

"Ei nici măcar nu au încercat să se preocupe de securitatea nucleară", a continuat preşedintele ucrainean, acuzând forţele ruse că au ţinut pe teritoriul centralei "un contingent de vehicule blindate care distrugeau suprafaţa solului şi ridicau o cantitate extraordinar de mare de praf, în special de particule radioactive".

"Niciun stat din lume nu a creat după 1986 asemenea ameninţări la scară largă pentru securitatea nucleară în Europa şi în lume precum a creat Rusia după 24 februarie", ziua declanşării invaziei sale în Ucraina, a continuat preşedintele ucrainean.

Zelenski a făcut aceste declaraţii la exact la 36 de ani după accidentul nuclear de la Cernobîl, când un reactor al centralei a explodat, în 1986, contaminând o bună parte din Europa, mai ales Ucraina, Rusia şi Belarus.

La rândul său, Grossi a subliniat că au existat "pagube" şi zone săpate lângă teritoriul centralei, promiţând un raport detaliat în viitorul apropiat şi eforturi pentru restabilirea infra­structurilor.

Denumită "zonă de excluziune", teritoriul cu o rază de 30 de kilometri în jurul centralei este puternic contaminat şi este interzisă locuirea acolo în regim permanent.

Chiar dacă forţele ruse s-au retras la sfârşitul lui martie de la centrala din Cernobîl, ele se află în continuare la cea din Zaporojie, în sudul Ucrainei.

Zelenski i-a îndemnat marţi pe liderii străini la o "reacţie eficace" care să asigure controlul ucrainean asupra centralei nucleare din Zaporojie, inclusiv prin desfăşurarea de Căşti Albastre.

"Chiar astăzi (marţi), ei (ruşii) au lansat trei rachete asupra Ucrainei, (rachete) care au survolat direct blocurile centralelor noastre nucleare", şi-a exprimat Zelenski îngrijorarea.

Ucraina deţine 15 reactoare în patru centrale nucleare active, în afară de depozitele de deşeuri radioactive precum este cel de la centrala Cernobîl.

• Armata rusă continuă să bombardeze combinatul Azovstal

Armata rusă şi-a continuat ieri atacurile aeriene asupra combinatului siderurgic Azovstal, din oraşul-port Mariupol, unde - potrivit autorităţilor locale - s-au refugiat peste 1.000 de civili şi unde continuă să opună rezistenţă circa 500 de combatanţi ai regimentului Azov, subordonat Ministerului ucrainean de Interne, potrivit EFE şi Reuters.

Atacurile vizează, de asemenea, zonele urbane din împrejurimile combinatului, unde au provocat mai multe incendii, potrivit lui Petro Andriuşcenko, consilier al primarului oraşului, citat de agenţia de presă ucraineană Ukrinform, informează Agerpres.

"Loviturile aeriene asupra Azovstal nu contenesc. Niciun fel de linişte, tentativele de atac (asupra instalaţiilor) se repetă una după alta, în pofida tuturor declaraţiilor şi anunţurilor Rusiei de a stabili o încetare a focului în zonă", a spus consilierul edilului din Mariupol, referindu-se în special la o declaraţie a preşedintelui rus Vladimir Putin care a afirmat că nu mai este nevoie să fie luat luat cu asalt combinatul Azovstal după ce forţele ruse au anunţat cucerirea oraşului.

Mariupolul, port strategic la Marea Azov, este supus asediului şi bombardamentelor de la începutul invaziei ruse în 24 februarie. Oraşul-port, care avea până la război o populaţie de aproape jumătate de milion de locuitori, a fost practic devastat de atacurile Rusiei, ale cărei trupe susţin că au preluat deja controlul asupra întregului oraş, cu excepţia combinatului siderurgic Azovstal. Primarul Mariupolului, Vadim Boicenko, a declarat că până la 20.000 de civili au fost ucişi în oraş de la începutul invaziei ruse.