ONU: Franţa solicită o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate

Tensiunile dintre Armenia şi Azerbaidjan şi-au făcut simţită prezenţa marţi, în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite, Franţa solicitând o reuniune "de urgenţă" a Consiliului de Securitate pentru a lua act de ofensiva "ilegală" şi "nejustificată" desfăşurată de Baku în Nagorno-Karabah, relatează Agerpres.

Armenia şi Azerbaidjan au purtat două războaie pentru suveranitatea acestui teritoriu muntos, populat în principal de armeni, dar recunoscut internaţional ca parte a Azerbaidjanului.

La trei ani de la ultima confruntare armată, Azerbaidjanul a lansat marţi o operaţiune militară în această enclavă şi a cerut predarea adversarului.

"Solicităm o întâlnire de urgenţă având în vedere gravitatea responsabilităţii pe care tocmai şi-a asumat-o Azerbaidjan", a declarat ministrul francez de externe Catherine Colonna la New York, unde participă la Adunarea Generală a ONU.

Reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate pentru Nagorno-Karabah ar putea avea loc în zilele următoare, au declarat două surse diplomatice pentru AFP, menţionând ziua de joi.

Paris speră să obţină o condamnare cât mai unanimă.

În timp ce Armenia acuză de luni de zile Azerbaidjanul de provocări care ar putea duce la un nou război, europenii au fost totuşi reticenţi în a impune sancţiuni, mai ales că Baku beneficiază de sprijinul Turciei şi a încheiat un acord cu Uniunea Europeană pentru furnizarea de gaze. Aliat istoric al Franţei, Armenia, sub influenţa Rusiei, a stârnit la rândul ei o oarecare suspiciune.

Erevan a câştigat primul război în 1994, Baku pe cel din 2020, cu o încetare a focului negociată de Rusia, care, totuşi, nu a dus la încheierea unui tratat de pace.

Până luni, la Washington, ca şi la Paris sau Bruxelles, existau speranţe pentru o soluţie paşnică. Luni, Statele Unite au salutat chiar "un pas important înainte", Baku autorizând trecerea convoaielor umanitare prin Lachin, dar şi pe drumul Aghdam, o propunere a diplomaţiei americane. Washingtonul a văzut în aceasta un gest de bunăvoinţă din partea Azerbaidjanului.

SUA şi-au schimbat radical tonul marţi, considerând inacceptabilă ofensiva azeră, care subminează perspectivele păcii între cele două ţări. În privat, oficialii americani nu şi-au ascuns frustrarea, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a fost personal puternic implicat în acest dosar de luni de zile. Şeful diplomaţiei americane, care a găzduit două întâlniri de pace în ultimele luni cu omologii săi armean şi azer, s-a întâlnit marţi cu cele două părţi şi urma să aibă, de asemenea, contacte cu Ankara.

"Incidentul de peste noapte este deosebit de şocant şi deosebit de periculos" într-o regiune care include Rusia, Iran şi Turcia, a declarat un înalt oficial american sub protecţia anonimatului.

Ofensiva azeră pare să fi fost pregătită, dar atât Franţa, cât şi SUA şi Italia au fost active marţi în încercarea de a se reveni la o cale diplomatică.

Antony Blinken şi preşedintele francez Emmanuel Macron au discutat cu premierul armean Nikol Paşinian. Şeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani, care a cerut Azerbaidjanului să "înceteze imediat acţiunile militare", a vorbit separat la New York cu omologii săi azer Jeyhun Bayramov şi armean Ararat Mirzoyan, cărora le-a propus medierea Romei.