OPINIE BOGDAN MAIOREANU, ANALIST ETORO: "Banii, petrolul, aurul şi ruşii"

Incertitudinea provocată de acţiunile militare ruseşti din Ucraina se extinde în sălile de consiliu ale companiilor şi în birourile guvernamentale. Sancţiunile impuse de ţările occidentale Rusiei şi entităţilor ruseşti au potenţialul de a afecta marile corporaţii cu operaţiuni în Ucraina şi Rusia şi de a duce la o creştere abruptă a preţurilor la produsele de bază provenite din zonele de conflict. Excluderea unor bănci ruseşti din SWIFT, deşi afectează Rusia prin blocarea importurilor şi exporturilor sale, afectează şi unele bănci europene. Pe termen lung, aceste măsuri pot duce la creşterea inflaţiei şi la scăderea creşterii economice.

Ruşii fac cozi kilometrice la bancomate să scoată bani. Băncile vând un dolar cu peste 100 de ruble. Panica are potenţialul de a declanşa luarea cu asalt a băncilor şi de a destabiliza sistemul bancar comercial. Banca Naţională a Rusiei a dublat rata dobânzii la 20% în încercarea de a face rubla mai atractivă. Pentru a creşte lichiditatea de pe piaţă se pregăteşte să oblige exportatorii să convertească în ruble 80% din resursele lor valutare. Dar sancţiunile vestului vor avea un impact şi asupra Uniunii Europene şi a băncilor din SUA. Potrivit Băncii de Plăţi Internaţionale (Bank for International Settlements) cele mai expuse bănci în privinţa sancţiunilor impuse Rusiei sunt cele din Franţa şi Italia, cu peste 23 de miliarde de dolari, urmate de Austria, cu peste 17 miliarde de dolari, şi de Statele Unite, cu 14 miliarde de dolari. Germania şi Ţările de Jos au o expunere la Rusia de numai aproximativ 5 miliarde de dolari.

Rusia este al doilea exportator de petrol din lume, cu peste 10% din producţie. Pieţele privesc cu teamă conflictul şi potenţialul ca aprovizionarea cu petrol, deja tensionată, să devină şi mai redusă. Potrivit delegaţilor OPEC Plus, prima de risc de război asupra preţului petrolului este de 10-15 dolari. Aşadar, este posibil ca preţurile să scadă în următoarele luni, dacă conflictul va fi rezolvat. Dar, deocamdată, decuplarea de la SWIFT a băncilor ruseşti va crea probleme traderilor de petrol în achiziţia stocurilor. Este puţin probabil ca la reuniunea OPEC + din această săptămână să se decidă o creştere a producţiei din cauza constrângerilor actuale ale producţiei. Preţurile la gazele naturale au crescut cu peste 50% în ziua invaziei, de teamă că Rusia va opri livrările, dar rapoartele ulterioare potrivit cărora livrările de gaze nu sunt afectate de conflict au făcut ca preţurile să scadă.

Preţul grâului a fost, de asemenea, pus sub presiune de la izbucnirea conflictului. Ucraina şi Rusia reprezintă împreună aproximativ 29% din piaţa mondială de export de grâu. Pieţele sunt foarte atente la conflict, încercând să ghicească modul în care va fi afectată aprovizionarea.

Sancţiunile au afectat industria cipurilor electronice. AMD, NVidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing Company au anunţat deja că nu vor mai vinde microcipuri în Rusia. Amploarea vânzărilor afectate nu este momentan clară. Noile restricţii se aplică la exportul de cipuri noi destinate în mod special utilizării în scopuri militare sau utilizării duble, atât în scopuri civile cât şi militare.

În ziua invaziei, preţul aurului a crescut brusc până la peste 1970 de dolari pe uncie, semnalând o atitudine de evitare a riscului, pentru ca apoi să scadă la nivelurile înregistrate înainte de atac sub presiunea vânzătorilor care şi-au mutat banii pentru a-şi proteja alte active. Rusia este, de asemenea, un mare producător de aur, cu 9% din producţia mondială. Dar, pe lângă aur, Rusia este cel mai mare producător de paladiu, cu un procent uriaş de 45% din producţia mondială. Paladiul este utilizat în convertizoarele catalitice pentru a reduce poluarea. Aşadar, acest conflict are potenţialul de a crea dificultăţi pentru industria auto.

Teama de sancţiuni din partea ţărilor occidentale a început să aibă un impact asupra companiilor ruseşti listate în Statele Unite, cum ar fi gigantul rusesc de internet Yandex N.V. (YNDX), care a pierdut aproape jumătate din valoare, în timp ce alte companii cu operaţiuni în Rusia, cum ar fi furnizorul de servicii de plată QIWI plc (QIWI) şi platforma de comerţ electronic Ozon Holdings (OZON), s-au prăbuşit, de asemenea, cu două cifre. Gazprom (OGZPY) a pierdut, de asemenea, 40% din preţul acţiunilor sale.

Conflictul din Ucraina nu se referă doar la preţurile acţiunilor. Multinaţionalele şi-au închis sau şi-au redus activităţile în Ucraina. Pentru a proteja muncitorii, Carlsberg, unul dintre cei mai mari producători de bere din lume, a declarat că a suspendat operaţiunile la două fabrici din estul Ucrainei şi din Kiev. ArcelorMittal, care operează una dintre cele mai mari oţelării din Europa în centrul Ucrainei, menţine producţia la "un minim tehnic" şi a oprit lucrările la minele sale subterane. Compania are 29.000 de angajaţi şi contractori în Ucraina. FedEx şi UPS au suspendat expedierile în Ucraina până la noi ordine şi au extins în timpul weekendului această interdicţie şi la Rusia.

Sancţiunile ar putea avea un impact şi asupra companiilor europene care au expuneri şi afaceri în regiune. Companiile petroliere Shell, Total, BP, Equinor şi OMV au diferite grade de expunere sau de participare la companiile ruseşti. BP a anunţat deja că va renunţa la participaţia sa de 20% din Rosneft, ceea ce va însemna o lovitură financiară de până la 25 de miliarde de dolari pentru a susţine sancţiunile impuse Rusiei. Firmele de minerit Polymetal (POLY.L) şi Evraz (EVR.L), cotate la Londra, au fost, de asemenea, afectate. Renault obţine 6% din veniturile sale din AvtoVAZ, companie producătoare de automobile, Alstom are o participaţie de 20% în producătorul feroviar rus TMH. Există, de asemenea, companii care au venituri de peste 20% de pe pieţele ruseşti, poate cea mai cunoscută fiind Nokian, producătorul de anvelope.