OPINII De ce BSR?

Criza economică a evidenţiat dezechilibre în sistemul financiar, reclamând o analiză a solidităţii societăţilor participante în piaţă, cu scopul remedierii disfuncţiilor într-un mod sustenabil. Contextul economic post-criză a impulsionat autorităţile de supraveghere financiară să identifice mecanisme de evaluare a activelor şi pasivelor entităţilor supravegheate şi de testare a rezistenţei acestora la condiţii de stres. În acest sens, Banca Centrală Europeană (BCE) a derulat în anul 2014 un program de o anvengură fără precedent, la care au luat parte 130 de instituţii de credit din Uniunea Europeană, "Asset Quality Review (AQR) and stress test", astfel sporind transparenţa sistemului bancar paneuropean. AQR a fost un pas important de îndeplinit pentru un start optim al Mecanismului Unic de Supraveghere, iar testul de stres o examinare orientată spre viitor a rezilienţei solvabilităţii băncilor la un scenariu de bază şi unul advers. AQR a reprezentat un exerciţiu prudenţial pentru a verifica şi testa abilitatea entităţilor implicate de a înfrunta condiţii economice precare. Ca o consecinţă, astfel de exerciţii şi teste de stres au devenit în ultimul an un element metodologic standard folosit de autorităţile de reglementare din UE pentru supravegherea viabilităţii financiare şi operaţionale a entităţilor financiare.

Rezultatul AQR şi a testelor de stres a fost primit cu succes nu numai de instituţiile europene şi internaţionale, dar şi de entităţile din piaţă, care văd datele prezentate în urma unui astfel de proiect ca o parafă implicită, ce garantează calitatea poziţiei financiare, creând premisele recâştigării încrederii clienţilor.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), într-un demers comun cu Comisia Europeană (CE) şi Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA), a hotărât efectuarea unei evaluări comprehensive a pieţei asigurărilor din România de către organisme independente. Exerciţiul intitulat Balance Sheet Review (BSR) vine în urma misiunii comune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene, care s-a desfăşurat în Bucureşti în luna iunie 2014 şi care a avut loc în contextul celei de-a treia evaluări a aranjamentului Stand-by încheiat cu FMI şi a primei evaluări din programul preventiv de balanţă de plăţi încheiat între România şi Uniunea Europeană.

Exerciţiul s-a focalizat pe evaluarea activelor şi pasivelor asigurătorilor, incluzând nivelul provizioanelor tehnice, pe aspecte legate de guvernanţă şi teste de stres individuale, scopul fiind acela de a menţine stabilitatea pieţei de asigurări şi de a creşte încrederea în produsele de asigurare. Exerciţiul BSR şi testele de stres reprezintă primul demers de acest gen realizat pentru piaţa de asigurări într-un stat membru al Uniunii Europene. Pentru o transparenţă ridicată şi o comparabilitate facilă a rezultatelor, la exerciţiul BSR au luat parte 13 societăţi de asigurare, deţinând o cotă de piaţă combinată a primelor brute subscrise de 82% la sfârşitul anului 2013. O echipă formată din specialişti ai ASF, CE şi EIOPA au elaborat pentru prima dată TOR (Terms of Reference) - metodologia de lucru în piaţa asigurărilor, stabilind coordonatele de desfăşurare a exerciţiului, cu respectarea principiilor independenţei şi transparenţei. BSR este echivalentul AQR pentru piaţa asigurărilor, prin evaluarea suplimentară a elementelor de pasiv, materializate în principal prin nivelul şi acurateţea constituirii rezervelor tehnice în raport cu dimensiunea riscurilor asumate de fiecare companie de asigurări în parte.

Scopul exerciţiului BSR nu constă numai în analiza şi prezentarea publică a rezultatelor, ci şi în adoptarea unor măsuri corective, menite să îmbunătăţească poziţia financiară a entităţilor pe termen lung, precum şi să asigure stabilitatea sistemului în ansamblu. Pentru continuitate şi aplicabilitate este necesar ca autorităţile de reglementare şi supraveghere să îşi adapteze în permanenţă metodologia de testare la cele mai recente bune practici din piaţă. Pe de altă parte, este necesar ca societăţile evaluate să asigure o calitate înaltă a datelor puse la dispoziţie, iar deciziile de business să se bazeze pe menţinerea robusteţii optime în condiţii financiare severe.

În atingerea scopurilor propuse, exerciţiul BSR şi recalcularea indicatorilor prudenţiali (e.g. fondul minim de siguranţă, marja de solvabilitate şi acoperirea provizioanelor tehnice cu active admise) s-au bazat pe cerinţele prudenţiale actuale, şi anume, regimul prudenţial Solvabilitate I. Pentru a îndeplini obiectivele exerciţiului BSR, analizele şi evaluările au avut în vedere o verificare amănunţită de către auditori a conformităţii şi acurateţii bilanţurilor societăţilor de asigurare participante.

În cazul testului de stres, punctul de pornire a fost bilanţul în baza regimului prudenţial Solvabilitate II, întocmit de auditori în colaboare cu societăţile de asigurare. Această operaţiune a oferit ASF, cât şi societăţilor participante, un plus de acurateţe şi informaţii relevante privind pregătirea acestora pentru introducerea cerinţelor prudenţiale Solvabilitate II, privind rezistenţa la scenarii de stres şi identificarea vulnerabilităţilor majore. Testul de stres a evaluat conformarea societăţilor cu cerinţele de capital ale regimului Solvabilitate II (e.g. cerinţa de capital minim şi cerinţa de capital de solvabilitate) atât înainte, cât şi după testarea la stres, fiind orientat către viitor.

În urma realizării exerciţiului BSR, elementele de activ şi de pasiv, la data de referinţă a exerciţiului (30 iunie 2014) au fost ajustate, de la caz la caz. La nivel agregat, aceasta înseamnă o ajustare în minus a activelor totale de aproximativ 6%, precum şi majorarea cu aproximativ 5% a pasivelor totale ale societăţilor participante.

Rezultatele testului de stres evidenţiază că în anumite scenarii adverse de pe piaţa financiară şi a asigurărilor, de exemplu în cazul producerii unui cutremur sau a unor inundaţii, unele societăţi de asigurare trebuie să îşi ajusteze capitalul în funcţie de risc. O constatare demnă de menţionat o reprezintă faptul că o bună parte din societăţile ce subscriu preponderent asigurări de răspundere civilă auto au prezentat un necesar de capital substanţial.

Societăţile participante trebuie să pregătească planuri de acţiuni care să includă măsuri menite să corecteze orice problemă identificată ca rezultat al exerciţiului BSR şi testului de stres. Nevoia de ajustare a capitalului este iminentă în unele cazuri, necesitând un complex de intervenţii, ce includ atât măsuri cash, cât şi non-cash. Echilibrarea nivelului rezervelor tehnice în raport cu obligaţiile asumate regăsite în cadrul elementelor de pasiv, poate fi realizată prin intervenţia asupra activelor, în sensul înlocuirii lor cu active lichide admise să acopere rezervele tehnice, dar totodată şi prin realizarea unui echilibru mai bun între retenţia proprie şi riscul cedat în reasigurare sau prin aplicarea unei evaluări mai stricte a reasigurătorului. Însă o infuzie de capital va fi totuşi soluţia necesară în cazul unor societăţi de asigurare în vederea îmbunătăţirii indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate.

Consecinţele crizei financiare ce a afectat pieţele financiare bancare şi non-bancare deopotrivă, împreună cu indisciplina pieţelor mai sus menţionate în ultimele două decenii au făcut ca rezultatele AQR pe piaţa bancară europeană şi BSR pe piaţa de asigurări din România să nu fie surprinzătoare, dar nici de neglijat. Aceste exerciţii au reprezentat o analiză-diagnostic a pieţei bancare la nivel european, respectiv a pieţei asigurărilor din România, reflectând la nivel agregat situaţia industriei.

Piaţa asigurărilor din România s-a confruntat cu o serie de vulnerabilităţi în ultimii ani. Dependenţa de segmentul asigurărilor generale, cu expunere semnificativă pe asigurările de răspundere civilă auto (43,4% din total prime brute subscrise - PBS), reflectă stadiul de dezvoltare al pieţei, afectată de gradul de conştientizare şi de nivelul de educaţie financiară, precum şi de capacitatea redusă de absorbţie a unor produse mai sofisticate. Prin urmare, piaţa de asigurări din România prezintă o serie de obstacole în calea unei creşteri sustenabile continue. Este necesar ca acestea să fie înlăturate pentru a spori încrederea în produsele de asigurări, a creşte gradul de penetrare al acestora, cât şi pentru a facilita înţelegerea completă a riscurilor.

Pe fondul unei concurenţe acerbe pe piaţa asigurărilor de răspundere civilă auto s-a creat o presiune asupra preţurilor, acestea stabilindu-se la un nivel inadecvat în raport cu obligaţiile şi riscurile asumate, ceea ce a condus în final la o deteriorare a calităţii serviciilor. Inadecvarea modelelor de business şi neadaptarea la realităţile pieţei au generat în unele cazuri derapaje. Ca răspuns prompt, s-au adoptat anumite măsuri ferme de supraveghere, precum deschiderea procedurii de redresare financiară în cazul a doi jucători semnificativi de pe piaţă, în vederea protejării asiguraţilor şi a evitării unor scenarii nefavorabile în viitor.

Necesitatea unui cadru legal viabil în care protecţia consumatorilor este pusă pe primul plan s-a materializat prin iniţiative de completare a cadrului normativ în vederea administrării situaţiilor de criză. Prin urmare, legislaţia în domeniul asigurărilor urmează a fi completată cu noua lege a asigurărilor, denumită generic Solvabilitate II, cu legea privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi cu proiectul de lege referitor la redresarea şi rezoluţia asigurătorilor. Acesta din urmă pune la dispoziţia Autorităţii instrumente adecvate pentru gestionarea situaţiei apărute ca urmare a deteriorării semnificative a poziţiei financiare a unei societăţi de asigurare, printre care sunt amintite: planul de rezoluţie, măsurile de intervenţie timpurie, instituţia-punte, separarea activelor.

Exerciţiul BSR a avut un caracter de pionierat la nivel european, iar rezultatele s-au dovedit utile, ASF hotărând extinderea proiectului pentru încă 21 de societăţi de asigurare. Întregul demers este un exemplu ce poate fi urmat la nivel european şi de alte autorităţi.