OPINII În aşteptarea "noului" Robor, costul creditelor bate pasul pe loc

Potrivit BNR, costul creditelor noi în lei a stagnat în februarie, băncile urmând ca abia din mai să introducă noua referinţă privind Robor-ul în calculul dobânzilor la credite. Rămâne de văzut în ce măsură scăderea unui Robor rezultat din tranzacţii va atrage sau nu majorarea marjelor pentru a conserva profiturile băncilor.

Dobânda medie de acordare a creditelor noi cu scadenţa peste 10 ani pentru achiziţia de locuinţe a fost în februarie de 5,74%, în creştere nesemnificativă faţă de prima lună a anului (5,64%). Pentru creditele de consum cu scadenţa cuprinsă între 1 şi 5 ani, cele mai populare, dobânda a fluctuat chiar mai puţin (10,19% în februarie faţă de 10,18% în prima luna a anului). Cea mai mare variaţie o întâlnim însă la împrumuturile de consum cu scadenţa sub un an, unde dobânzile medii au scăzut de la 14,74% în ianuarie la 12,95% în februarie.

Per total, DAE medie pentru creditele pentru locuinţe rămâne sub 6% pe an (5,97%), în vreme ce DAE medie pentru creditele de consum a fost de 10,92%. În continuare, este de aproape două ori mai scump să te împrumuţi pe termen scurt pentru consum decât pe termen lung pentru o achiziţie imobiliară, mulţumită garanţiei de stat aferentă programului Prima Casă. Cei care au achiziţionat împrumuturi ipotecare în urmă cu mai bine de 3 ani au motive să privească însă înapoi cu regret - DAE medie la creditele ipotecare era de 3,8% la finalul lui 2016. Moment în care diferenţa faţă de împrumuturile de consum era mai mult decât dublă (9,9% era DAE medie în acel caz). Evoluţia ascendentă de atunci are un vinovat cunoscut (Robor), dar trebuie subliniată şi reducerea marjelor bancare în cazul împrumuturilor de nevoi personale din acel moment - DAE medie la creditele de consum a urcat cu doar un procent din decembrie 2016, sub ascensiunea Robor în acelaşi interval. Să ne amintim că la un moment dat Roborul cocheta cu 0,7%, iar acum stă bine peste 3%.

În ceea ce priveşte dobânzile practicate pentru depozitele noi în lei, băncile par să nu se teamă foarte tare de concurenţa pe care statul o reprezintă astfel încât randamentele chiar s-au redus pentru scadenţele scurte. Dacă în decembrie 2018 dobânzile medii pentru depozite erau de 1,41% la scadenţele de 1 şi 3 luni, 2,06% la 6 luni şi 2,54% pentru cele la 9 şi 12 luni, în februarie 2019 găsim randamente ceva mai mici, respectiv 1,25%, 1,74% şi 2,31% pentru scadenţele enumerate mai sus. Continuă însă majorarea randamentelor la depozitele cu scadenţa între 1 şi 2 ani, de la 2,84% în decembrie 2018 la 3,22% în februarie 2019. Cum dobânda la titlurile de stat cu scadenţa la un an este de 3,5%, iar aceasta este neimpozabilă, diferenţa de randament net rămâne la mai bine de jumătate de procent în favoarea plasamentului la stat. Se pare însă că plusul de siguranţă pe care îl oferă Trezoreria nu este suficient pentru a compensa minusul la capitolul mobilitate, cel puţin luna trecută nefiind încă posibil să lichidezi plasamentul în titluri de stat înainte de scadenţă (funcţionarii de ghişeu aşteptau încă normele de aplicare a unui ordin al ministrului de resort). Dacă aruncăm în final o privire asupra depozitelor noi în euro cu scadenţa până la un an, remarcăm o minusculă dobândă medie de 0,19%. Cei care au economisit în euro au fost însă mai câştigaţi din evoluţiile valutare, având în vedere că moneda unică europeană începea anul la 4,66 lei/euro, aprecierea sa fiind de 2% pentru primele 3 luni ale anului.