OPINII În curând vom cheltui cu dobânzile mai mult decât Grecia

Estimările Comisiei Europene privind cheltuielie cu dobânzile în România vizează o cifră de 3,9 miliarde euro în 2021, faţă de 3,1 miliarde euro în 2020. Creşterea accelerată surprinde ratele mari ale dobânzilor cu care se împrumută ţara noastră, dar şi ritmul accelerat în care o face, în 2020 Guvernul adăugând de pildă încă 71 miliarde lei în primele 7 luni ale anului. Perspectiva de a ajunge cu datoria publică spre 45% din PIB (de la 42% în prezent) până la finalul lui 2020 şi de a sări de 50% anul viitor ar trebui să ne pună pe gânduri.

Grecia, o ţară cu un PIB nu foarte diferit (209 miliarde dolari în 2019 faţă de 250 miliarde dolari în România), dar cu o datorie de 170% din PIB, va plăti în acest an dobânzi cumulate de 5 miliarde euro, iar în 2021 va ajunge la numai 5,08 miliarde, potrivit estimărilor CE. În ritmul în care avansează datoria publică în România vom cheltui în 2-3 ani cu dobânzile mai mult decât Grecia, ţara care la un moment dat avea aura de falit al Europei.

Şi o privire aruncată prin restul vecinilor apropiaţi are darul să ne îngrijoreze. Bulgaria plăteşte pentru dobânzile la datoria publică doar 0,4 miliarde euro până la finalul anului (de zece ori mai puţin!) în condiţiile în care PIB-ul său este 68 miliarde dolari (doar de 3,6 ori mai mic), iar datoria publică reprezintă numai 20% din PIB. Iar în 2021 bulgarii se vor limita la 0,35 miliarde euro. Cehia cheltuie ştecu dobânzile 1,9 miliarde euro în acest an şi se estimează că va scădea la 1,8 miliarde euro în 2021. Polonia va cheltui 7,2 miliarde euro în 2020 cu dobânzile, dar va scădea la 7,15 miliarde în 2021. Polonia are, de altfel, o situaţie relativ asemănătoare cu o datorie publică de 46% din PIB, dar la un PIB de aproape 600 miliarde dolari. Chiar şi Ungaria va scădea cheltuielile cu dobânzile de la 3,42 miliarde dolari la 3,3 miliarde anul viitor. Ungaria avea o datorie de 66% din PIB la finalul anului trecut, în scădere de la 70% din PIB în 2018 (România încheia anul trecut cu o datorie de 35% din PIB, în creştere faţă de 34% din PIB în 2018, iar avansul datoriei e unul mult mai susţinut azi).

Faptul că în România creşte datoria publică în condiţiile în care plătim cele mai mari dobânzi din regiune nu e o veste bună. Mai adăugaţi aici şi detaliul că cheltuielile cu salariile şi pensiile au ajuns să treacă de 95% din veniturile statului şi avem în faţă un tablou în culori sumbre. În acest ritm ne vom lovi cu capul de zid, pur şi simplu statul nu va mai putea acoperi şi plata dobânzilor la datoria publică şi prestaţiile sociale şi salariile din zona bugetară şi pensiile majorate etc. Rămâne să vedem unde va da cu barda noul Guvern, care va avea în 2021 un ciclu electoral complet în faţă astfel încât va putea să rişte măsuri impopulare.