OPINII Ministrul Câmpeanu scoate Învăţământul din Educaţie

"Pe vremea mea" (mai devreme sau mai târziu toţi ajungem la sintagma asta) apropierea unei teze aducea destulă emoţie. Mă pregăteam şi o săptămână la tezele de la matematică şi română din gimnaziu. Era ocazia de a recapitula bine materia predată până atunci, iar notele de la teză aveau o pondere de 50% în economia mediei (şi erau 3 medii atunci, corespunzătoare celor trei trimestre).

De la trei trimestre am ajuns la două semestre acum, de la o pondere a tezei de 50% am ajuns ca teza să fie o simplă notă, iar, mai nou, conform viziunii reformatoare a ministrului Câmpeanu, tezele vor dispărea complet din anul şcolar viitor, ca şi mediile semestriale, copiii urmând să aibă o medie unică.

E drept, vor fi N+3 note din care să se facă această medie (unde N este numărul de ore săptămânale predate la respectiva materie), dar unde mai este prextul pentru recapitulări ample? Teza reprezenta atât recapitulare, cât şi sinteză a cunoştiinţelor predate, un procedeu care se repeta de trei ori pe an în învăţământul comunist.

Acum, de parcă nu ne alarmează creşterea numărului de analfabeţi funcţional, renunţăm complet la aşa ceva în favoarea unor evaluări mult mai anemice, care vor reprezenta doar fotografia de moment a cunoştiinţelor şi nu o încercare de a obţine asimilarea şi sinteza lor mai profundă. Mulţi copii vor vâna câteva note pentru medie şi îşi vor petrece restul orelor cu ochii în telefon aşteptând să treacă ora.

Asta că tot ne plângem că pandemia i-a îndepărtat pe copii de procesul de învăţământ în sine, că nu mai sunt capabili mulţi să reproducă o informaţie predată la clasă şi să facă nişte corelaţii decente în urma sa.

În acelaşi context, aflu de la puştiul meu că îl aşteaptă la şcoală în această săptămână un program de testare standardizată a cunoştiinţelor la română şi matematică, pe modelul testelor grilă. Adică va trebui să aleagă răspunsul corect din câteva variante sugerate. O merge asta la limba română parţial (adică pe partea de gramatică), dar cum se împacă aşa ceva cu idea de a ajuta copilul să dezvolte un raţionament în paşi la matematică?

Mă rog, cât mai simplu, cât mai uşor, doar n-o să lăsăm societatea să vadă în ce hal a ajuns educaţia fără învăţământ. Încă puţin şi copiii îşi vor pierde deprinderea de a scrie, fericiţi că pot completa teste grilă pe tablete, deşi prin scriere se pot fixa cunostiinţe mult mai bine decât trăgând cu bifele în stânga şi în dreapta.

E simpatică prezentarea acestor teste chiar pe site-ul companiei care le-a gândit. Evident, tot prin întrebări şi răspunsuri (bine că nu prin teste grilă şi aici). De pildă, la întrebarea "De ce fel sunt testele din pilotul naţional de testare standardizată?" răspunsul oferit este "sunt teste scurte, cu număr redus de întrebări, care nu sunt stresante şi nu produc disconfort elevului".

Scurte-scurte şi fără disconfort dar nu poţi să şti de unde apar geniile. Asta pentru că la întrebarea numărul şase ("Ce fel de îngrijorări ar putea să creeze societăţii şi părinţilor acest program pilot de testare standardizată?"), după ce dă asigurări asupra confidenţialităţii datelor şi caracterului ştiinţific al testelor, Brio ne informează că "îşi rezervă dreptul de a anunţa părinţii în cazul descoperirii elevilor cu aptitudini speciale («genii»), astfel încât acestor elevi să le poată fi asigurate condiţii speciale, pe măsura înzestrării şi talentului lor".

Ce ar mai fi de spus? Era o glumă care exprima bine această situaţie, cu evoluţia testelor la geografie. Dacă în urmă cu 30 de ani copiii erau rugaţi să completeze activitatea economică dintr-un judeţ sau altul, testele au evoluat prin a li se cere să precizeze doar capitalele de judeţ, apoi să indice formele de relief din ţară, iar în final să coloreze harta României educate.