Dacă în primăvară casele de schimb nebancare cumpărau euro peste cotaţiile oficiale, acum acestea vând sub reperul BNR. De stabilitatea leului se poate profita şi pe Forex.
Imediat după invazia Rusiei din Ucraina, mulţi români s-au repezit la casele de schimb pentru a cumpăra euro. O parte din economiile în lei din bănci au avut aceeaşi destinaţie pe fondul unui sentiment de incertitudine.
Casele de schimb nebancare, cele care transferă instantaneu interesul publicului în cotaţii, se ofereau atunci să cumpere euro la cotaţii cu 2-3 bani peste cele oficiale, dând chiar idei de speculaţii celor care ar fi retras euro din bănci, ar fi schimbat la un curs superior BNR şi ar fi revenit apoi în bancă pentru a recumpăra euro prin programele de tipul "happy hour", păstrând diferenţa.
În prezent asistăm la fenomenul invers, când pe fondul ofertei mari (este sezonul de vârf pentru remiterile din străinătate, când mulţi români care muncesc afară revin în ţară pentru vacanţe şi schimbă o parte din sumele economisite acolo), avem cotaţii foarte reduse la cumpărare (4,85-4,86 lei/euro) şi un euro mai ieftin decât la BNR la vânzarea către clienţi de către casele de schimb nebancare (4,91-4,92 lei/euro este o cotaţie întâlnită frecvent). De această dată, e profitabil să vinzi euro din bancă prin programele Happy Hour, să cumperi apoi cu leii primiţi euro prin casele de schimb nebancare şi să redepui banii în bancă păstrând diferenţa.
Sigur, este o posibilitate mai mult teoretică, nu foarte mulţi se vor deranja să facă astfel de operaţiuni pentru un câştig de 100-200 lei la 10.000 euro rulaţi, dar este de menţionat că evoluţia cotaţiilor valutare a făcut posibil acest joc în zona caselor de schimb nebancare, cele bancare rămând mult mai conservatoare în această perioadă.
O strategie pentru cei cu apetit de risc ar implica depozite în lei şi poziţii de vânzare de euro pe Forex.
De pildă, în oferta XTB, pentru un contract euro/leu în valoare de 1.000 euro se va depune o garanţie de 244,5 lei (marja-din aceasta se suportă osclatiile de preţ) şi se vor plăti puncte de swap (urmăresc în general diferenţialul de dobânda) de 1,01 lei la cumpărarea de euro faţă de leu, urmând să se primească 0,77 lei pe zi la vânzarea euro/leu.
Cine are, de pildă, 20.000 euro în bancă şi este dezamăgit de dobânzile mici, de maxim 0,5% pe an pentru euro, ar putea fi tentat să-i schimbe în lei şi să cumpere titluri de stat unde dobânzile au sărit de 8% pe an. Pentru a nu se expune riscului deprecierii leului, ar putea în acelaşi timp să cumpere 20 de mini-contracte euro/leu pe Forex, pentru care va bloca o sumă de minim 4.890 lei (de fapt se foloseşte, pentru siguranţă ceva mai mult, să spunem 7.000 lei) şi va plăti zilnic 20,2 lei (1,01 x 20) în puncte swap.
După un an a încasat din dobânzile pe lei puţin peste 8.000 lei şi a cheltuit pentru punctele swap 7.373 lei (o parte a acestei sume poate fi însă compensată de deprecierile leului). La pierderi se poate adauga şi dobânda aferentă banilor blocaţi ca marjă, dar să nu uităm de câştigul din deprecierea leului faţă de euro care poate apărea la un moment dat pe parcursul următorului an. Moment în care speculatorul nostru poate închide poziţia pe Forex (deprecierile din ultima vreme s-au produs rapid, în câteva zile, pentru a nu da idei populaţiei să înceapă să îşi schimbe economiile din lei în euro), rămând să culeagă doar dobânzile pe leu.
Să spunem că cine a avut curaj să parieze împotriva euro mergând contra curentului (vânzare contracte euro/leu) în ultimul an a avut de câştigat din punctele swap, având în vedere că am avut un curs îngheţat între 4,93-4,94 lei/euro din toamna lui 2021.
Riscul în cazul acestei strategii ar fi majorarea punctelor de swap pentru vânzarea euro/leu, în condiţiile în care dobânzile titlurilor de stat rămân nechimbate până la scadenţă.
1. Las-o balta
(mesaj trimis de Vocea Baraganului în data de 02.08.2022, 09:10)
Trebuie sa fii putin idiot ca sa pierzi timpul facand astfel de "speculatii" (operatiunile atat de cronofage care se soldeaza cu profit de 200 de lei se pot numi "speculatii" doar pentru persoanele nealfabetizate financiar).
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.08.2022, 14:47)
Lasă-l, atâta poate, ce vrei?