OPINII Va fi Credit Suisse o lebădă neagră precum Lehman Brothers?

Lumea discută zilele acestea despre problemele băncilor din SUA şi despre posibilitatea ca, pe lângă toţi aceşti peşti mai mici lăsaţi să falimenteze (Signature Bank, Silicon Valley Bank etc.). să avem şi balene eşuate, cum au fost în precedenta mare criză financiară Bern Stearns sau Lehman Brothers.

Unii sunt convinsi că nu se poate aşa ceva de vreme ce problemele băncilor veneau în urmă cu 15 ani din acele credite problematice (subprime), credite slab garantate, cu care se construiseră apoi alte produse toxice (pachete de obligaţiuni) şi aşa mai departe.

Pe când acum e vorba de titluri de stat care au scăzut în valoare odată cu creşterea dobânzilor, dar care la scadenţă îşi vor recâştiga valoarea nominală astfel încât nimeni nu ar mai trebui să îşi facă probleme.

Cu singura menţiune că principiul rămâne acelaşi. Valoarea contabilă scade ca urmare a deprecierii activelor din portofolii, apar pierderile raportate la bursă şi investitorii se grăbesc să vândă, apetitul la vânzare la bursă trezeşte apetiul retragerii deponenţilor şi uite aşa se crează o spirală de toată frumuseţea care a dus şi la închiderea Silicon Valley Bank. Şi-or reveni titlurile de stat depreciate acum, dar să nu uităm că scadenţa unora dintre ele este peste 30 de ani.

Aşa că răspunsul scurt la întrebarea din titlu este "depinde".

De ce au falimentat Bearn Sterns, Lehman şi Merryl Lynch (preluată de Bank of America) şi nu şi celelalte bănci mari? Nici Goldman Sachs nu se simţea deloc bine în martie 2009 şi totuşi sunt aici si acum, mai vioi ca niciodată.

Brusc, sistemul din SUA a descoperit că sunt bănci sistemice prea mari ca să falimenteze şi bănci nesistemice mici care pot da colţul liniştite (peste 1.000 de bănci mici şi-au închis porţile la precedenta criză financiară).

Din sindicatul băncilor mari ar fi avut dreptul să facă parte şi Lehman şi Merryl şi Bearn Sterns, dar uite că... nu le venise celor din spatele Fed idea cu băncile sistemice mai devreme.

Cine poate crede asta e foarte bine, dacă aveţi dubii atunci veţi aprecia la adevărată sa valoare acel "depinde".

Momentan, Credit Suisse a strâns 50 miliarde euro de la Banca Elveţiei, după ce actionarii arabi au zis pas unei majorări de capital. Va fi suficient? Şi Lehman a avut câteva etape în care încrederea investitorilor s-a prăbuşit şi s-a refăcut miraculos până la faliment.

De unde alţi bani pentru bailout-uri în sistemul financiar? Să spunem doar că în pandemie SUA a tipărit 5,9 trilioane de dolari pentru a susţine economia, echivalentul a 38% din banii aflaţi în circulaţie. Şi asta în doi ani. Acelaşi hei-rup monetar îl regăsim şi în zona euro, unde BCE a tipărit 2,5 trilioane.

Aşa că bani de salvări miraculoase mereu se găsesc dacă obiectul salvării face parte din sindicatul care trebuie. Iar la nevoie se pot modifica regulile privind raportările contabile.

Sigur, avem ceva probleme cu inflaţia, şi ar fi şi greu de crezut că nu urma să apară astfel de probleme după o asemenea expansiune monetară.

Dar ce e mai rău, să fie laptele mai scump în SUA, să dispară legumele din Marea Britanie sau să revină teama de contraparte în zona financiară şi să intre în impas programele de înzestrare pentru armatele occidentale şi finanţările pentru Ucraina?

Anul electoral 2024 e aproape, nu riscă nimeni o panică de proporţii pe pieţele financiare care va dura ceva luni pentru a fi calmată când se poate rezolva la fel de elegant ca în pandemie, cu notă de plată a inflaţiei lăsată pentru 2025.

Asta nu înseamnă că nu sunt posibile şi ceva corecţii pe burse, având în vedere modul brusc în care au crescut în primele trei luni ale lui 2023, fără vreun argument solid în zona rezultatelor financiare.