ORA GUVERNULUI - ORA RĂFUIELII POLITICE ÎN PARLAMENT Premierul Ludovic Orban, scos la tablă de deputaţi

Prezenţa premierului Ludovic Orban în Camera Deputaţilor, la Ora Guvernului, în urma convocării depusă de Pro România, s-a transformat într-o răfuială politică între acesta, pe de o parte, şi Victor Ponta şi Marcel Ciolacu, pe cealaltă parte. Trecând peste faptul că şeful Guvernului s-a prezentat încă o dată în faţa publicului cu temele nefăcute privind măsurile concrete de relansare economică, toată dezbaterea de ieri din Camera Deputaţilor a fost o înşiruire de vorbe, lozinci, sume şi cifre, din care cetăţenii şi antreprenorii nu au înţeles mare lucru. Premierul Ludovic Orban a afirmat că dezvoltarea economiei se produce pe baza investiţiilor şi a creşterii competitivităţii. El a precizat că Executivul pregăteşte un plan de reconstrucţie economică ce va avea ca priorităţi investiţiile - în special în infrastructură -., inovarea, aplicarea rezultatelor inovării, creşterea competitivităţii şi creşterea procesării în economia naţională.

Şeful Guvernului a spus: "În privinţa economiei, toată lumea vorbeşte despre cifre. Nu am prezentat încă nicio cifră, pentru că aş fi lipsit de responsabilitate atât timp cât nu ştiu foarte clar pe ce resurse financiare putem conta de la nivelul Uniunii Europene. Când vom avea o estimare a resurselor financiare de care dispunem, voi spune care sunt acestea şi unde vor fi alocaţi banii respectivi".

Cu toate acestea, premierul Ludovic Orban a arătat că, până acum, reprezentanţii Guvernului au identificat în fondurile europene, prin intermediul felxibilizării acestora, aproape 2,3 miliarde euro ce pot fi folosiţi pentru IMM-uri, inclusiv pentru cele care activează în domeniul HoReCa.

Referitor la acest domeniu, premierul a precizat că de măsura plăţii de la bugetul de stat a şomajului tehnic au beneficiat în toată această perioadă peste 120.000 de angajaţi din hoteluri, restaurante şi turism. Legat de planurile privind relansarea economică, Orban a oferit câteva exemple, pe sectoare de activitate, privitor la intenţiile Executivului.

Premierul a spus: "Nu a existat niciodată, până acum, un plan care să se aşeze pe baza principiului ce se poate produce în România trebuie produs în România. De exemplu, în agricultură, suntem dependenţi de importuri pe tot ce înseamnă inputuri, fertilizanţi, seminţe şi ferme de reproducţie pentru păsări şi porci. În schimb, 70% din exporturile din agricultură reprezintă cereale vrac şi animale vii în loc de produse alimentare. În România avem cupru şi ar trebui să îl folosim pentru producţie nu să îl exportăm drept materie primă brută în China. Lucrăm la o schemă amplă de susţinere a investiţiilor în sectorul public, deoarece vrem să alocăm sume uriaşe pentru investiţiile în infrastructura de transport, energetică şi sanitarp. Pregătim o schemă de garantare a creditelor pentru capitalul de lucru şi investiţii pentru companiile medii şi mari, o schemă de garantare a creditului furnizor, a factoringului şi o schemă de ajutor de stat pentru investiţiile greenfield, deoarece vrem să profităm de relocarea unor capacităţi de producţie din Marea Britanie şi China. De asemenea, dorim realizarea unui fond de investiţii pentru creşterea companiilor, pentru internaţionalizarea lor şi vom face scheme de ocupar activă a forţei de muncă pentru cei aproape 800.000 de români aflaţi în căutarea unui loc de muncă".

Declaraţiile premierului nu i-au mulţumit pe principalii opozanţi din Parlament, deputaţii Pro România şi PSD.

Victor Ponta, preşedintele Pro România şi lider al grupului Pro Europa a spus: "Asistăm la o slujbă de pomenire pentru firmele din ţara noastră, pentru IMM-uri, pentru cele din agricultură, energie şi transport. Principala slujbă de pomenire trebuie să o ţinem pentru cei din industria HoReCa, unde cei peste 300.000 de angajaţi nu ştiu dacă îşi vor relua activitatea la 1 iunie, iar asta este cu siguranţă o condamnare la moarte.

De asemenea, sportul şi cultura se prăbuşesc din lipsă de resurse financiare şi din lipsă de interes a Guvernului. Apreciez că aţi făcut un program de granturi pentru mass-media, pe baza celor 700 milioane lei luaţi de la ANCOM, din care aţi dat 200 milioane la presă, dar nu aţi dat diferenţa la sport şi cultură. În schimb, aţi echilibrat balanţa comercială exportând muncitorii români în condiţii inacceptabile".

Liderul Pro România a afirmat că oamenii doresc să ştie dacă în acest an vor fi dublate alocaţiile copiilor sau va fi majorat cu 40% punctul de pensie. În caz contrar, el a susţinut că premierul Orban ar trebui să demisioneze.

Aceeaşi notă a dominat şi discursul liderului PSD, Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor care a afirmat că Parlamentul este pregătit să voteze încă o moţiune de cenzură împotriva guvernului Orban.

Liderul PSD s-a referit în alocuţiunea sa mai mult la ce s-a întâmplat în ţară, în primele trei zile ale stării de alertă, decât la măsurile necesare pentru relansarea economică.

Marcel Ciolacu a spus: "Cele trei zile ale prostiei vor marca pentru totdeauna Guvernul pe care îl conduceţi şi mă aşteptam să vă daţi demisia, pentru că aţi pus în pericol viaţa românilor, deoarece nu aţi fost în stare să trimiteţi la timp, în Parlament, proiectul legii privind starea de alertă. Din cauza dumneavoastră (n.r. - a premierului Ludovic Orban) am avut trei zile în care România nu a avut nicio stare de urgenţă, nicio stare de alertă, ci doar o stare de prostie a guvernului PNL. Era nevoie de un parteneriat între cetăţeni şi autorităţi - Parlament, Guvern, Preşedinţie - nu de bici. Amenzile şi resticţiile nesfârşite nu reprezintă o soluţie".

El a menţionat că guvernul liberal nu are niciun program de relansare economică, deşi PSD a oferit Cabinetului Orban 28 de măsuri economice gata de a fi implementate.

"Dacă nu sunteţi în stare le vom face legi şi le vom trece prin Parlament în regim de urgenţă", a concluzionat Marcel Ciolacu.

Dan Barna, preşedintele USR, a precizat că premierul Ludovic Orban ar trebui să vorbească despre o stare de prioritate maximă în economie şi nu despre o stare de alertă maximă. El a criticat programul IMM Invest despre care a afirmat că s-a născut gata înţepenit şi că antreprenorii riscă tot ce au pentru a primi garanţiile acordate de către guvern pentru creditare.

"Antreprenorii au cerut predictibilitate şi sprijin unde se poate. Nu au primit nici una, nici cealaltă. România continuă să fie surprinsă şi confuză din punct de vedere economic. În această perioadă am propus măsuri care ar putea face o diferenţă pentru relansarea economică, dar nu aţi vrut să le aplicaţi, iar dintre ele amintesc reducerea taxării pe muncă. În schimb cochetaţi cu fondurile europene şi preferaţi să goliţi bugetul naţional prin crearea unui nou fond de dezvoltare despre care vorbiţi", a spus Dan Barna.

IMM Invest a fost criticat şi de deputatul Benedek Zachariae de la UDMR, care a menţionat că acest program şi cel care va fi destinat sprijinirii financiare a marilor companii trebuie însoţite de o politică de stimulare a investiţiilor de tip greenfield.

Marius Paşcan, liderul deputaţilor PMP a solicitat un pact naţional pentru sănătate, transparenţă în cheltuirea banului public şi o rectificare bugetară participativă.

În schimb, Varujan Vosganian, deputat ALDE a arătat că în primele două luni ale anului, ţara noastră a avut creşteri economice de peste 3%, iar în martie de doar 0,9%, ceea ce înseamnă o pierdere de peste 5%, deşi în prima lună de primăvară, doar în ultimile 15 zile a fost stare de urgenţă în România.

"Comisia Europeană a anunţat că a aprobat 90 de scheme de ajutor de stat in valoare de 1,9 trilioane euro. Ar fi trebuit ca astăzi sa avem programe de 100 miliarde lei, dar guvernul ne-a prezentat un program de 15 miliarde lei - IMM Invest, din care firmele nu câştigă nimic", a mai spus Vosganian.

În schimb, în apărarea premierului, deputaţii liberali Florin Roman şi Bogdan Huţucă au spus că PSD este vinovat de actuala stare a economiei naţionale, deoarece anii de creştere economică au fost risipiţi în creşteri nesustenabile ale cheltuielilor statului, în loc ca veniturile sporite să fie alocate investiţiilor care aduc plusvaloare în diferite domenii de activitate.