ORSE: Locuinţele consumatorilor vulnerabili trebuie renovate cu prioritate

Ineficienţa energetică a clădirilor reprezintă una dintre cauzele majore ale sărăciei energetice, pe lângă costurile ridicate cu energia şi veniturile reduse ale populaţiei. Datele arată că starea locuinţelor în România se degradează tot mai mult. Situaţia este mult mai nuanţată în mediul rural unde, conform experţilor din cadrul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), programe naţionale de renovare a clădirilor au lipsit complet până acum. De aceea, creşterea eficienţei energetice a clădirilor, prin programe ample de renovare, reprezintă o prioritate pentru reducerea poverii facturilor la energie şi accesul cetăţenilor la locuinţe care să asigure un confort termic mai bun. De altfel, Directiva privind eficienţa energetică cuprinde dispoziţii pentru statele membre privind acordarea de prioritate măsurilor de eficienţă energetică şi de renovare a clădirilor în rândul grupurilor afectate de sărăcie energetică şi al altor categorii vulnerabile.

"Statele membre pun în aplicare scheme de obligaţii în materie de eficienţă energetică, măsuri de politică alternative sau o combinaţie a acestora, ori programe sau măsuri finanţate dintr-un fond naţional pentru eficienţă energetică, cu prioritate, dar nu exclusiv, în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienţilor vulnerabili, al persoanelor din gospodării cu venituri mici şi, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuinţe sociale", prevede Directiva (UE) 2023/1791 privind eficienţa energetică din 13 septembrie 2023.

Actul normativ menţionat introduce pentru prima dată o definiţie comună a sărăciei energetice la nivelul UE. Ineficienţa energetică a clădirilor este prevăzută drept una dintre cauzele principale ale sărăciei energetice. Conform definiţiei europene, sărăcia energetică reprezintă "lipsa accesului unei gospodării la servicii energetice esenţiale, acolo unde astfel de servicii asigură niveluri de bază şi standarde decente de trai şi de sănătate, inclusiv servicii adecvate de încălzire, apă caldă, răcire şi iluminat, precum şi energia necesară pentru funcţionarea aparatelor electrice. Această lipsă este cauzată de o combinaţie de factori, printre care se numără cel puţin inaccesibilitatea preţurilor, insuficienţa venitului disponibil, cheltuielile ridicate cu energia, precum şi eficienţa energetică scăzută a locuinţelor".

Datele ORSE publicate recent arată că jumătate dintre gospodăriile din România sunt afectate de sărăcie energetică, adică se află în incapacitatea de a-şi asigura necesarul de energie pentru încălzire, iluminat etc. la standarde adecvate sau suferă de pe urma facturilor mari la energie. Pentru 37,3% dintre gospodării energia a devenit prea scumpă, depăşind 10% din coşul zilnic de consum în 2022. De asemenea, două din zece gospodării (19,8%) din România şi-au redus drastic consumul de energie pentru încălzire, aflându-se în sărăcie energetică "ascunsă" sau extremă.

De asemenea, statele membre trebuie să evalueze ponderea sărăciei energetice în planurile naţionale privind energia şi clima, luând în considerare indicatorii următori:

(a) incapacitatea de a încălzi suficient de bine locuinţa;

(b) restanţele la facturile pentru utilităţi;

(c) populaţia totală care trăieşte într-o locuinţă cu acoperiş spart, cu pereţi, podele sau fundaţie cu igrasie sau cu ferestre sau podele putrezite;

(d) rata riscului de sărăcie.

Statele membre au obligaţia de a actualiza planurile naţionale privind energia şi clima până în iunie 2024.

Aproximativ 1 din 8 gospodării din România are probleme serioase privind locuinţa

În România, parcul imobiliar este învechit şi ineficient din punct de vedere energetic, ceea ce conduce la pierderi mari de energie şi la necesitatea unui consum ridicat pentru asigurarea unor temperaturi confortabile în interior, ceea ce se reflectă în facturi.

România are un fond important de clădiri construite între anii 1960 şi 1990, fără izolare termică sau cu izolare termică minimă, "unele dintre acestea prezentând deficienţe structurale, o parte dintre acestea având puţine (sau deloc) lucrări de întreţinere după zeci de ani de utilizare", se arată în Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020). Dacă în mediul urban, circa 8% dintre locuinţe au fost renovate până în 2020, în mediul rural procentul este de doar 3%, potrivit datelor cuprinse în acest document.

Mai mult, la nivel naţional aproximativ una din opt gospodării (13,1%) se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind calitatea locuinţei, arată datele cuprinse în ancheta "Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România (2022)" publicată de Institutului Naţional de Statistică (INS) în toamna acestui an. Procentul este în creştere faţă de anul anterior.

Printre cele mai frecvente probleme care afectau calitatea locuirii în 2022 se află cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre, semnalate de 59,1% dintre gospodăriile care au raportat deficienţe. Acest indice de percepţie semnalează o evoluţie negativă a situaţiei. O bună izolare termică a anvelopei clădirii este esenţială pentru asigurarea unui consum eficient al energiei şi a unui mediu ambiant confortabil.

Gospodăriile din mediul rural, cele mai afectate

În mediul rural situaţia este mai gravă decât în urban, unde procentul celor care au raportat deficienţe ale locuinţei este mai mare. 72,1% din gospodăriile rurale care au semnalat locuinţe inadecvate au raportat probleme privind deteriorarea tocurilor de ferestre, pereţilor sau podelelor în 2022. "Aceste situaţii pot fi explicate, într-o anumită măsură, de preponderenţa caselor individuale în localităţile rurale", notează INS. În alte cuvinte, este un indicator al imposibilităţii investiţiilor în lucrări de întreţinere, consolidare şi eficientizare a locuinţelor din partea proprietarilor. Procentul a crescut faţă de anul precedent, când a fost de 62,4%. Comparativ, în mediul urban ponderea gospodăriilor cu astfel de probleme a fost de 42% în 2022, în creştere faţă de anul anterior (35,2%).

Alte probleme majore ce afectează calitatea locuirii în România sunt igrasia (39,6% dintre gospodăriile cu deficienţe) şi scurgerile prin acoperiş sau pereţi (25,9%), procentele fiind în scădere în 2022 faţă de 2021, conform datelor cuprinse în rapoartele INS.

De asemenea, 1 din 3 gospodării (33%) cu deficienţe a apreciat că una dintre problemele ce afectează calitatea locuirii este lumina insuficientă, procent în creştere faţă de anul precedent (31%). Ponderea acestora este semnificativ mai mare în mediul urban (51,8% dintre gospodăriile cu deficienţe) faţă de rural (18,8%).

"Percepţia că o casă este prea întunecată poate rezulta din lipsa a două tipuri diferite de iluminat - naturale sau artificiale - a căror lipsă poate fi şi suprapusă. (...) Pe de altă parte, o gospodărie poate folosi intenţionat mai puţin iluminat artificial pentru a reduce costurile energiei, locuind într-o casă mai întunecată. Acest lucru poate fi legat de soluţii de iluminat ineficiente care contribuie semnificativ la creşterea facturilor la energie şi la dificultatea de a le asigura înlocuirea cu soluţii mai eficiente", se arată în raportul "Sărăcia energetică. Indicatori naţionali", publicat de Energy Poverty Advisory Hub (EPAH) în octombrie 2023.

Aşa cum experţii ORSE au recomandat în repetate rânduri, fondurile europene trebuie alocate cu prioritate pentru reabilitarea termoenergetică a locuinţelor, inclusiv a celor din mediul rural, cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România. De asemenea, consumatorii vulnerabili trebuie sprijiniţi să aibă acces la sisteme moderne de încălzire şi surse regenerabile de energie.