Oxfam: Statele membre G7 le datorează ţărilor sărace 13,3 trilioane de dolari

Statele bogate şi industrializate din G7 le datorează 13,3 trilioane de dolari celor mai sărace ţări, sumă pe care au promis-o drept ajutor pentru dezvoltare şi sprijin în lupta împotriva schimbărilor climatice, dar pe care nu au mai virat-o, susţine organizaţia Oxfam într-un apel publicat, ieri, pe site-ul propriu şi adresat liderilor G7 care se întâlnesc mâine la Hiroshima, în Japonia.

În loc să îşi respecte obligaţiile asumate, statele din G7 şi instituţiile bancare din ţările respective solicită ca ţările sărace să achite debite de 232 milioane dolari pe zi, sumă care ar putea fi destinată asistenţei medicale, susţinerii educaţiei, egalităţii de gen şi protecţiei sociale pentru oamenii cei mai săraci ai planetei.

"Statelor bogate din G7 le place să se prezinte ca salvatori, dar de fapt ele aplică un dublu standard mortal; ele joacă după un set de reguli, în timp ce fostele lor colonii sunt forţate să joace după alt set de reguli. Lumea bogată este cea care este datoare Sudului Global. Ajutorul pe care l-au promis decenii în urmă, dar nu l-au acordat niciodată. Inclusiv costurile uriaşe pentru pagubele cauzate mediului de utilizarea nesăbuită a combustibililor fosili", a declarat directorul executiv interimar al Oxfam, Amitabh Behar.

Potrivit Oxfam, summitul de la Hiroshima are loc într-o perioadă marcată de tăieri salariale, majorări puternice ale preţurilor la alimente şi creşterea foametei la nivel mondial.

Reprezentanţii organizaţiei mai susţin că membrii G7 şi-au încălcat promisiunea din anul 2009 de a aloca anual, până în anul 2020 (n.red. - ulterior angajamentul a fost extins până în anul 2025), 100 miliarde dolari pentru sprijinirea ţărilor sărace în lupta lor pentru combaterea schimbărilor climatice, în timp ce emisiile de carbon ale celor mai dezvoltate state ale lumii au cauzat pagube de 8,7 trilioane dolari în ţările cu venituri scăzute şi medii.

Mai mult, deşi în anul 1970, statele dezvoltate au promis să acorde anual un ajutor de 0,7% din PIB pentru dezvoltarea ţărilor sărace, nu au alocat 4,49 trilioane dolari, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din ceea ce se promisese, afirmă reprezentanţii Oxfam, care consideră că banii respectivi ar fi putut să fie folosiţi pentru şcolarizarea copiilor, pentru spitale, medicamente vitale, acces la apă, pentru infrastructura agricolă şi securitate alimentară.

"G7 trebuie să îşi plătească datoriile. Nu este vorba despre bunăvoinţă sau caritate, ci este vorba despre o obligaţie morală", a precizat Amitabh Behar.

Conform sursei citate, 258 milioane de oameni din 58 de ţări se confruntă în prezent cu foamete acută, în creştere cu 34% faţă de ultimul ani. Numai în Africa de Est, seceta şi conflictele armate au aruncat în foamete extremă 36 milioane de oameni, număr egal cu populaţia Canadei. Oxfam estimează că două persoane mor de foame în fiecare minut în Etiopia, Kenya, Somalia şi sudul Sudanului.

Reprezentanţii organizaţiei arată că în acest timp cei 260 de investitori miliardari din industria alimentară şi-au mărit averea faţă de anul 2020 cu 381 miliarde dolari, iar companiile din domeniul îngrăşămintelor chimice şi-au crescut de zece ori profiturile în 2022. Oxfam precizează că în statele membre G7 se află 1123 miliardari cu o avere combinată de 6,5 trilioane dolari, avere ce a crescut în termeni reali cu 45% în ultimii zece ani. Un impozit pe avere de 2% pentru milionarii din ţările G7 şi de 5% pentru miliardarii din aceleaşi state ar putea genera 900 miliarde dolari pe an, bani ce ar putea fi folosiţi pentru sprijinirea oamenilor din întreaga lume care se confruntă cu creşterea preţurilor şi scăderea salariilor, susţin reprezentanţii Oxfam.

De aceea ei solicită liderilor statelor G7 care se vor reuni mâine la Hiroshima să anuleze datoriile ţărilor cu venituri şi medii, să revină la ţinta de ajutor de 0,7% din PIB, să plătească arieratele la ajutorul respectiv, să îndeplinească angajamentul de a oferi 100 miliarde dolari anual pentru statele sărace pentru combaterea schimbărilor climatice, să taxeze corespunzător persoanele bogate şi corporaţiile, să accelereze realocarea a 100 miliarde dolari din emisiunile existente din drepturi speciale de tragere către statele sărace şi să se angajeze la cel puţin două noi emisiuni de 650 miliarde dolari până în anul 2030.

Oxfam susţine că sunt necesari 27,4 trilioane dolari până în anul 2030 pentru a acoeri lipsurile de finanţare în sănătate, educaţie, protecţie socială şi combaterea schimbărilor climatice în ţările sărace şi în statele în curs de dezvoltare. Această sumă echivalează cu un decalaj de finanţare de 3,9 trilioane dolari.