English
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a cerut Ministerului de Finanţe şi Ministerului Agriculturii să cerceteze industria pâinii pentru a verifica dacă majorarea preţului pâinii, anunţată de "Rompan", se justifică.
În opinia sa, pe piaţa autohtonă se realizează exporturi de materie primă, iar, ipoteza potrivită căreia, ne confruntăm cu o "penurie" de grâu sau de făină, reprezintă rezultatul unei "politici de tip cartel".
Premierul solicită celor două ministere să investigheze "care este substratul" şi care sunt costurile suplimentare ale producătorilor şi procesatorilor din morărit şi panificaţie, care ar putea determina o majorare a preţului pâinii, în perioada imediat următoare. Şeful Guvernului a mai cerut Consiliului Concurenţei să-şi îndeplinească atribuţiile în acest sens.
Vreau să scurtăm investigaţia solicitată de premierul Tăriceanu: da, scumpirea pâinii pare inevitabilă, de vreme ce, din piaţă, lipsesc 150.000 tone de grâu din necesarul de până la recolta nouă.
De fapt, asta este varianta mică a deficitului, menţionată de preşedintele "Rompan", Aurel Popescu. Dar Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, ne-a declarat că deficitul este mult mai mare - 250.000 tone.
Că-i 150.000 tone sau 250.000, penuria de grâu este evidentă. Nu mai este nevoie de vreo investigaţie pentru a găsi "substraturile" scumpirii anticipate de fabricile de pâine: dacă lipseşte, atunci grâul va fi importat.
Dar lipseşte, cu adevărat grâul? Rezervele noastre strategice n-ar putea acoperi acest gol temporar?
Întrucât rezervele de stat au statut de secret de stat, nu putem avea un răspuns oficial. În schimb, este o certitudine că rezervele nu pot acoperi necesarul în "varianta mare" de 250.000 tone, pentru că, în total, rezervele se pot ridica la maximum 300.000 tone.
Iar, cu doar o lună în urmă, 70.000 tone au luat calea "împrospătării".
Cum?!
Ce?!
Arunci rezerva strategică de grâu chiar în perioada critică dintre recolte?!
Da, domnule prim ministru, penuria de grâu este creată chiar de Guvernul dumneavoastră.
Agenţia Naţională a Rezervelor Statului(ANRS) este subrodonată Guvernului. Decizia de scoatere a 70.000 tone de grâu din Rezervă vă este cunoscută şi vă aparţine.
Cantitatea de grâu a fost împrumutată unui număr de afacerişti: Mihai Anghel- 25.000 tone (aproape în fiecare an beneficiază de acest ajutor); Maria Simicelescu - 25.000 tone; Constantin Boromiz, Ilie Gheorghe şi alţii câţiva.
ANRS le-a livrat grâul pe credit, nu a încasat niciun ban.
Preţul de contract (credit) a fost de 200 euro pe tonă. În acel moment, preţul (FOB Constanţa) era de 295 euro pe tonă.
Profit: 6.000.000 euro.
Şase milioane, pentru afacerişti.
Scurt.
Fără nicio investiţie. Fără niciun risc.
Manevrând trei hârtii şi două telefoane.
E bine. Se câştigă bine în România. Compari câştigul cu volumul muncii şi constaţi că-s invers proporţionale. Mai bine dormi. Vei ajunge mai bogat decât Patriciu.
Dar, pentru asta, pâinea trebuie să se scumpească. Pentru că profitul de şase milioane de euro trebuie să fie colectat de undeva.
De unde?
De la nerozi.
De la norod.
Dar, cum să faci asta în pragul alegerilor?Nu rişti să te faci borhot în ochii alegătorilor?
Soluţia este simplă: comanzi o investigaţie să vadă nerozii că le duci grija.
La sfârşit după noua recoltă, afaceriştii grâului vor returna Rezervei de stat cantitatea împrumutată.
La acel moment, preţul grâului va fi de aproape 150.de euro tona, un mizilic.
Şi urmele crimei vor fi fost şterse.
Investigaţi, băieţi!
• Un minister, două păreri
Gheorghe Albu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii anunţa recent că ministerul de resort analizează posibilitatea accesării unor cantităţi de grâu din rezerva de stat, (cu titlu de împrumut şi garanţie), în vederea asigurării necesarului de consum până la noua recoltă de grâu.
"Am analizat împreună cu asociaţiile morarilor această variantă şi aşteptăm să vedem nivelul cantităţilor de care au nevoie pentru asigurarea consumului", a declarat, joi, Gheorghe Albu.
În opinia sa, la momentul actual, creşterea preţului pâinii nu ar fi justificată. Scumpirea depinde numai de negocierile dintre depozitari şi procesatori, susţine secretarul de stat.
Gheorghe Albu a estimat că morarii nu vor scoate cantităţi mari de grâu de la rezerva de stat.
Paradoxal, Sorin Chelmu, secretar de stat în cadrul aceluiaşi Minister, ne-a declarat că Ministerul Agriculturii nu are nicio atribuţie în acest sens: "Deciziile referitoare la rezerva de grâu a statului le adoptă Guvernul şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, nu Ministerul Agriculturii".
• Paşte cu pâine scumpă
Patronatul din industria de morărit şi panificaţie "Rompan" a anunţat recent că preţul pâinii va creşte, până la Paşte, din cauza lipsei grâului de pe piaţa internă. Aurel Popescu, preşedintele "Rompan" a explicat: "Numai în ultima săptămână, preţul grâului a crescut cu 1.000 de lei vechi (n.r zece bani). Acum, o pâine de 280 de grame se vinde cu un leu şi probabil că preţul va mai creşte cu 10 bani. Practic, fiecare procesator îşi va calcula procentul de creştere în funcţie de preţul de achiziţie al materiei prime şi al făinii".
Preşedintele "Rompan" a precizat că procesatorilor le lipsesc, în prezent, circa 150.000 de tone de grâu, necesar pentru a putea asigura consumul până la noua recoltă de grâu.
Popescu a subliniat că rezerva de stat a scos o cantitate 60.000 de tone de grâu pentru împrospătare, dar numai la depozitari, care îl vând procesatorilor cu un preţ mai mare. Aurel Popescu a explicat: "Este o situaţie critică pentru industrie. Deşi noi am cerut grâu cu împrumut de la rezerva de stat, totuşi nu l-am obţinut, acesta fiind acordat doar depozitarilor, care îl vând la preţuri ridicate",
Totodată Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, ne-a declarat că, pe piaţă, se înregistrează un deficit de circa 250.000 de tone de grâu. Matei ne-a mai spus că în rezerva de grâu a statului se găsesc 300.000 de tone de grâu.
• Fără licitaţii
Marcel Cucu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) ne-a declarat că grâul de la rezerva de stat se împrospătează anual, în perioada iunie-iulie (n.n. - iar nu în martie).
Totodată Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morarit şi Panificaţie din România, "ANAMOB", ne-a declarat că grâul din rezerva de stat nu este scos la licitaţie, cum ar fi normal şi cum se desfăşoară lucrurile în celelalte state europene.
• Tun după tun
Stocurile din ţară sunt aproape epuizate, susţin agenţii implicaţi în industria pâinii.
Mai mult, potrivit unor surse din domeniu, încă din luna ianuarie, circa 11.000 de tone de grâu din rezerva de stat ar fi intrat în circuitul comercial.
Totodată Viorel Marin, preşedintele "ANAMOB" ne-a declarat că, în perioada următoare, o nouă cantitate de grâu va fi scoasă de la rezerva de stat pentru împrospătat. "Totul se negociază cu societăţile comerciale care stabilesc ce cantitate doresc", ne-a mai spus Viorel Marin.
• Patriotismul
Preşedintele "Agrostar", Ştefan Nicolae ne-a explicat: "Este ciudat de ce acest grâu a fost evaluat la 200 de euro şi nu la preţul pieţei, de circa 280 de euro. Nu este exclus ca acest grâu, care nu a ajuns pe piaţă să fi fost luat la 200 de euro, exportat tot prin societăţile lor şi readus în ţară în ţară la 280 de euro. Mai mult, se pare că acest grâu nici nu pleacă din depozite, totul făcându-se prin acte. Nu este exclus ca premierul Tăriceanu să aibă cunoştinţă de toate aceste operaţiuni. Şi statul ar putea să facă aceste operaţiuni, sau să-l scoată direct pe piaţă dar nu are interes".
De aceeaşi părere este şi Marcel Cucu, preşedintele LAPAR, care a admis că exporturile se fac doar pe hârtie.
Viorel Matei consideră că exportul grâului din rezerva de stat implică anumite riscuri. "Este până la urmă o problemă de decenţă şi patriotism", ne-a mai spus Viorel Matei.
• 200.000 de tone la export?
Ştefan Nicolae, preşedintele "Agrostar", spune: "Sunt voci care susţin că, în plină criză a grâului, s-au exportat 200.000 de tone de grâu, în toamna anului trecut. Nu este exclus ca acel grâu să fi fost de la rezerva de stat".
Cine a primit ajutor în martie
1) Mihai Anghel (Dolj) este al treilea mare latifundiar din România, cu o suprafaţă cultivată de peste 25.000 de hectare. Prin "Comcereal" Dolj a ajuns să controleze patru silozuri, moara, dar şi fosta podgorie regală Segarcea.
Un apropiat al PSD, Mihai Anghel controlează peste 20 de companii în judeţele Dolj şi Olt. Numele său a fost asociat frecvent cu cel al lui Triţă Făniţa, baronul grâului din Romania, însa nu există dovezi palpabile care să-l lege direct pe Anghel de Triţă Făniţă.
Firmele controlate de Mihai Anghel sunt:
-CERVINA SA
-MOARA BOCSA SRL
-REDIAS REDEA SA
-CEREALCOM DOLJ SA
-TEHNOLAND INDUSTRIES SRL
-CEREAL DOLJANA SRL
-TEHNOMONTAJ SRL
-OLTYRE SA
-AGROTEHNICA SA
-TRANSCEREAL SRL
-MIHAI ANGHEL PF
-OLMIAN TRADING SRL
-ANAGROM BOCSA SRL
-ALFA N.M. SRL
-CASA DE INVESTIŢII ŞI BROKERAJ OLTENIA SA
-AGM SERV SRL
-MOPAR SA
Familia Simcelescu (Timis).
Potrivit unor surse, Maria Simcelescu este o apropiată de PNL.
Maria Simcelescu este una din cele mai cunoscute femei de afaceri din Timiş. Presa locală a prezentat-o şi ca o susţinătoare a preşedintelui Basescu pe când Alianţa DA însemna PD şi PNL. Firmele importante ale familiei Simcelescu sunt:
PAR-GRAMIN SRL
PREMISA INVEST SA
MINERAL BETON SRL
DAVID JOHN"S IMP-EXP SRL
CEREALCOM TIMIL SA
VAMI-PAN SRL
3. Constantin Boromiz. (Vâlcea) Omul de afaceri vâlcean a devenit în ultimii ani unul dintre jucatori importanţi de pe piaţa grâului şi din industria de panificaţie. Companiile prin care şi-a dezvoltat afacerile sunt:
-HARDWOOD SRL
-COMCEREAL VALCEA SA
-BOROMIR SRL
-BOROMIR PROD SA
-BOROMIR PAN SA
-BOROMIR IND SRL
-RECOM SRL
-BOROMIR CONSTRUCT SRL
-BOROMIR ADVERTISING SRL
-FOTBAL CLUB MUNICIPAL RM. VÂLCEA SA
-BOROMIR OIL SRL
-BOROMIR MARKET SRL
În lipsa unei burse a cerealelor, a cărei constituire a fost amânată la nesfârşit de autorităţile române, piaţa grâului a fost ograda câtorva jucători interni, care au concentrat atât suprafeţe agricole imense, cât şi silozurile pentru depozitare.
Mulţi ani, numele lui Triţă Făniţă a fost asociat cu piaţa cerealelor din România. Ulterior, un alt parlamentar PSD, Culiţă Tărâţă a devenit cel mai important jucator de pe piaţa grâului prin concesionarea Insulei Mari a Brailei, afacerea cea mai controversată din agricultura românească.
Ceilalţi jucatori importanţi de pe piaţa grâului sunt: fostul arbitru international de fotbal Adrian Porumboiu şi omul de afaceri Ioan Niculae, patronul Interagro.
D.B
"Rezervele de stat fac parte din domeniul privat al statului şi se administrează de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, în directa coordonare a primului-ministru, având personalitate juridică" (Articolul 1, Legea rezervelor de stat).
Pericol de faliment
Preşedintele ANAMOB, Viorel Marin, ne-a explicat: "Sunt morari care au achiziţionat grâu din import la preţul pieţei şi sunt puşi într-o situaţie dificilă dacă grâul din rezerva de stat ajunge pe piaţă".
De aceeaşi părere este şi Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Naţionale "Agrostar":
"În mod normal, cele 300.000 de tone, ale rezervei sunt date integral la împrospătat. Cu acest grâu se fac
Cei care deţin depozitele, au de obicei şi unităţi de procesare şi magazine de desfacere şi preiau grâul statului. Fie împrumută, fie cumpără de la stat grâul la un preţ mic, ei îl scot pe piaţă distrugându-i echilibrul şi îi ruinează pe cei care au importat grâu mai scump sau au anumite cantităţi depozitate. După care, returnează grâul la Rezerve, după recoltat, când este ieftin".
Deocamdată, după cum susţine preşedintele FNPAR, Viorel Matei, grâul scos la împrospătare nu a ajuns pe piaţă.
Ştefan Nicolae a precizat că este suficient ca acest grâu, din rezerva de stat, să ajungă pe piaţă pentru a trimite în faliment mai multe unităţi de procesare.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
