PANAMA PAPERS Premierul britanic David Cameron recunoaşte că a deţinut fonduri de tip offshore

Actualizare 21:56

Premierul britanic David Cameron a recunoscut astăzi că a deţinut o cotă de acţiuni profitabile în fondul de investiţii offshore al tatălui său, anunţă site-ul publicaţiei The Independent.

Într-un interviu acordat în această seară postului ITV News, Cameron a spus că familia sa a deţinut 5.000 de acţiuni la fondul de investiţii Blairmore Holding, înregistrat în Bahamas, acţiuni pe care le-au vândut în ianuarie 2010 şi care ar fi avut o valoare de 31.500 de lire sterline.

"Am plătit taxe pe dividende. A existat un profit, dar a fost mai mic decât câştigul din capital scutit de taxe, aşadar nu am plătit taxe pe capital. Dar altfel am plătit toate taxele din Marea Britanie", a declarat premierul britanic.

"Vreau să fiu cât pot de clar cu trecutul, cu prezentul, cu viitorul, pentru că, sincer, nu am nimic de ascuns", a precizat David Cameron.

Marţi seară, David Cameron oferea asigurări că nici el, nici familia lui nu obţin niciun fel de venituri din fonduri offshore, în contextul în care opoziţia a cerut iniţierea unei anchete după ce numele tatălui primului-ministru a fost menţionat în "Dosarele Panama". "Nu deţin acţiuni, nu sunt implicat în trusturi sau în fonduri offshore. Acest lucru trebuie să fie foarte clar", declara marţi David Cameron.

(S.A.)

------------

Actualizare 20:50 Putin respinge acuzaţiile asociate Dosarelor Panama

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a respins acuzaţiile de corupţie asociate Scandalului Panama, afirmând că adversarii săi occidentali vor să destabilizeze Rusia, scrie BBC.com.

"Adversarii occidentali sunt îngrijoraţi în legătură cu unitatea şi solidaritatea naţiunii ruse, de aceea încearcă să ne destabilizeze, pentru a deveni mai obedienţi", a declarat Vladimir Putin.

"Mi-au găsit cunoştinţele şi prietenii şi s-au legat de ceva", a adăugat liderul de la Kremlin.

(S.A.)

----------

Actualizare 18:00 Anca Dragu: "Documentele Panama sunt studiate de un grup de lucru format la ANAF"

Unele dintre numele din listele Panama Papers se găsesc, cu siguranţă, în diferitele operaţiuni pe care le conduce Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), a declarat astăzi ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, la Europa FM.

"Acolo unde veniturile provin din activităţi mai puţin legale este acea tendinţă de a le ascunde. Acesta este în general comportamentul oamenilor cu posibilităţi financiare mai ridicate. Un om care trăieşte din salariu nu are ce ascunde şi nu are de ce să-ţi ducă veniturile într-un paradis fiscal. Multe dintre numele pe care ANAF le are deja în vedere în diferitele operaţiuni pe care le conduce, inclusiv prin Departamentul de control al marilor averi, cu siguranţă că unele dintre aceste nume se regăsesc şi pe listele din acest caz. (...) Există comunicare cu Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor şi au informaţii pe care le pun la dispoziţia ANAF, dar până în acest moment suntem într-un proces în lucru", a spus Anca Dragu.

Ea a reamintit că: "În acest moment, am format la ANAF un grup de lucru în care participă specialişti din diferite departamente ale ANAF, astfel încât cu informaţiile pe care fiecare departament le deţine şi pe baza cunoştinţelor pe care le au, să putem să avem un raport complex în această situaţie. Suspiciunea este în ce măsură acestea se interpun într-un circuit transparent economic şi în ce măsură în acest fel se pune în pericol principiul competiţiei între firmele din piaţă. (...) Există ceva estimări cu privire la nivelul evaziunii fiscale, la economia neagră. Chiar şi în cazul Panama, în momentul în care vom avea informaţii coerente vom da un raport publicităţii", a mai afirmat ministrul Finanţelor.

(A.P.)

-------------

Actualizare 17:40 Andreea Paul: "România să aibă curajul să ceară transparenţa fiscală a tuturor paradisurilor"

"Uniunea Europeană ar trebui să aibă curajul să ia taurul evaziunii fiscale de coarne", a declarat prim-vicepreşedintele PNL Andreea Paul într-un interviu pentru RFI.

În opinia deputatului liberal, "România ar trebui să aibă curajul să vină cu o propunere fermă în UE, prin care să cerem transparenţa fiscală a tuturor paradisurilor şi interzicerea oricărei tranzacţii financiare ale statelor membre cu ţările care refuză să recurgă la politici transparente".

Andreea Paul menţionează că în dosarul Panama "discutăm şi de chestiuni ilegale, dar şi de chestiuni de strategie fiscală pentru optimizarea taxelor plătite de către o companie în condiţii legale. Însă când vezi că în toată Uniunea Europeană ai o evaziune fiscală foarte ridicată, o economie subterană estimată la aproximativ 3,4 trilioane de euro anul trecut, din care 46 de miliarde de euro doar în România, cred că a sosit timpul ca însăşi Uniunea Europeană să aibă curajul să trântească taurul evaziunii fiscale de coarne", conform site-ului www.rfi.ro.

(Diana Popescu)

--------

Actualizare 14:21 Cameron a cerut UE un tratament diferenţiat pentru fondurile fiduciare

Premierul britanic David Cameron i-a scris în 2013 preşedintelui Consiliului European sugerându-i un control mai redus asupra fondurilor fiduciare, o scrisoare denunţată de opoziţia laburistă după dezvăluirile că familia şefului executivului britanic ar fi deţinut un fond de investiţii cu sediul în Bahamas, relatează joi The Independent şi AFP.

Conform unei scrisori oficiale adresate preşedintelui Consiliului European de la acea vreme, Herman Van Rompuy, datată 14 noiembrie 2013 şi care este încă disponibilă pe site-ul oficial al guvernului britanic, Cameron a găsit "important să recunoască diferenţele semnificative între companii şi fondurile fiduciare".

Fondurile fiduciare ("trusts", de încredere, în engleză) sunt o modalitate de a gestiona bani sau bunuri şi sunt adesea înfiinţate în Marea Britanie pentru a favoriza plata rentelor pentru apropiaţi, cum ar fi membrii familiei.

Scrisoarea lui David Cameron a fost redactată în momentul în care Uniunea Europeană punea în aplicare noi modalităţi de control a evaziunii fiscale, premierul britanic afirmând atunci că "unii doresc ca Europa să meargă mai departe pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor fiduciare şi aranjamente particulare asociate".

În această scrisoare, David Cameron a subliniat de asemenea progresele semnificative realizate în lupta împotriva evaziunii fiscale şi a reamintit că lupta împotriva spălării banilor a fost pusă în centrul preşedinţiei britanice a Grupului G8.

Cu toate acestea, opoziţia laburistă a estimat că această scrisoare, pe larg relatată în presa britanică, "contrazice complet" afirmaţiile guvernului care a promis să depună toate eforturile pentru a elimina lacunele din sistemul fiscal internaţional.

David Cameron este vizat de acest scandal după dezvăluirile potrivit cărora tatăl său, Ian Cameron, decedat în 2010, ar fi condus un fond de investiţii cu sediul în Bahamas, Blairmore Holding, ale cărui profituri s-au sustras fiscului britanic vreme de 30 de ani, datorită unei scheme complicate via cabinetul de avocatură panamez Mossack Fonseca.

Scandalul "Panama Papers" a dezvăluit o vastă reţea de evaziune fiscală, în care sunt implicaţi înalţi responsabili politici, miliardari şi sportivi de renume din întreaga lume, datorită celor circa 11,5 milioane de documente ce provin de la cabinetul de avocatură panamez Mossack Fonseca, scoase la iveală de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ).

(I.D.)

-------

Actualizare 11:51 Şeful Hypo Landesbank Vorarlberg a demisionat după publicarea informaţiilor din Panama Papers

Michael Grahammer, şeful Hypo Landesbank Vorarlberg, creditorul austriac menţionat în Panama Papers, este unul dintre primii bancheri importanţi care demisionează din cauza rapoartelor apărute în cea mai mare scurgere de informaţii financiare, care dezvăluie cum politicieni de top, staruri sportive şi criminali şi-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore, transmite Reuters.

Acţionarul majoritar al băncii este provincia austriacă Vorarlberg.

Michael Grahammer, director general din 2012, a informat banca în legătură cu demisia sa, se arată într-un comunicat publicat joi de Hypo Landesbank Vorarlberg, care adaugă că decizia reprezintă o surpriză.

"Rămân convins 100% că banca nu a încălcat niciun moment reglementările sau sancţiunile", a afirmat şeful Hypo Landesbank Vorarlberg.

Acesta a adăugat că decizia de a demisiona este rezultatul diverselor evoluţii din ultimul an, precizând: "În cele din urmă, prejudecăţile presei din ultimele zile în legătură cu banca şi cu mine au fost decisive în adoptarea acestei decizii".

Luni, Autoritatea de Reglementare a Pieţei Financiare din Austria (FMA) a anunţat că investighează dacă Raiffeisen Bank International şi Hypo Landesbank Vorarlberg au respectat regulile pentru prevenirea spălării de bani, după ce au fost menţionate în Panama Papers.

FMA examinează dacă s-au respectat procedurile, cum ar fi verificarea naturii tranzacţiilor şi a persoanelor implicate, a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei.

"Dacă va fi necesar, cazul poate fi raportat autorităţilor", a adăugat oficialul FMA.

Datele se referă la cel puţin 12 foşti şi actuali şefi de stat şi 128 de personalităţi publice implicate în tranzacţii financiare ilicite. Printre cei implicaţi se află preşedintele rus Vladimir Putin, fostul preşedinte egiptean Hosny Mubarak, fostul lider libanez Muammar Gaddafi şi preşedintele sirian Bashar al-Assad.

Scurgerile de informaţii vin de la Mossack Fonseca, una dintre cele mai mari şi mai discrete firme de avocatură offshore din lume. Directorul Mossack Fonseca consideră că această companie nu a comis nicio ilegalitate şi că ea este victima unei "campanii internaţionale împotriva vieţii private".

Documentele au fost obţinute de Sueddeutsche Zeitung. Publicaţia germană a precizat că un angajat al firmei de avocatură a transmis datele, punându-şi viaţa în pericol. Angajatul nu a fost identificat în raport. Aşa-numitele "Panama Papers" prezintă activităţile unui număr de 214.000 de entităţi offshore, conform presei din 78 de ţări implicată în evaluarea datelor. Sueddeutsche Zeitung a împărtăşit informaţiile Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), posturilor de televiziune ARD, BBC şi publicaţiei britanice Guardian.

Băncile austriece Raiffeisen Zentralbank (RZB) şi Hypo Vorarlberg au fost menţionate în investigaţie deoarece ar fi ajutat persoane foarte bogate să-şi mute banii în conturi offshore pentru a evita plata taxelor.

Din 2002, Raiffeisen l-ar fi ajutat pe actualul preşedinte ucrainean Petro Poroschenko să evite plata taxelor, conform informaţiilor apărute în revista Falter, care, alături de postul de televiziune ORF, a colaborat la investigaţii. Banca s-ar fi ocupat de un credit de 115 milioane de euro dintr-un cont offshore în Insulele Virgine Britanice care avea legătură cu Roshen, cel mai mare producător de ciocolată din Ucraina, deţinut de Poroschenko.

Hypo Vorarlberg, membru al the Hypo Alpe Adria, care a fost salvată de la faliment de statul austriac, este, de asemenea, menţionată în legătură cu 20 de afaceri offshore.

Păstrarea banilor în conturi bancare offshore nu este ilegală şi ambele bănci au precizat că au îndeplinit toate cerinţele autorităţilor de reglementare. "Desigur, RZB şi-a îndeplinit obligaţiile legale", a afirmat purtătorul de cuvânt al Raiffeisen, Ingrid Krenn-Ditz.

Hypo Vorarlberg a subliniat că legile au fost respectate în mod riguros pentru a preveni spălarea de bani.

Scurgerile de informaţii financiare provenind din 11,5 milioane de documente de la o firmă de avocatură din Panama au dezvăluit cum politicieni de top, staruri sportive şi criminali şi-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore, se arată într-o anchetă apărută duminică în publicaţia germană Sueddeutsche Zeitung.

"2,6 terabiţi de date, 11,5 milioane de documente şi 214.000 entităţi offshore: Panama Papers reprezintă cea mai semnificativă scurgere de informaţii la care au avut vreodată acces jurnaliştii", a anunţat duminică Sueddeutsche.

Conform postului german de televiziune ARD, documentele evaluate sunt emailuri, extrase de cont, copii după paşapoarte şi alte documente. Pe lângă dezvăluirea activităţilor offshore a 140 politicieni şi oficiali de rang înalt din întreaga lume, datele includ şi numele unor spioni, traficanţi de droguri şi alţi infractori. Numeroase celebrităţi şi sportivi de top au profitat de avantajele companiilor offshore.

Guvernul panamez a dat publicităţii o declaraţie în care susţine că a urmat o politică de "toleranţă zero" în toate domeniile privind serviciile financiare sau juridice care nu sunt au un nivel ridicat de transparenţă.

Documentele din Panama Papers acoperă perioada anilor '70 până în primăvara acestui an.

(I.D.)

-------

• Preşedintele panamez anunţă crearea unei comisii care va examina practicile financiare

Preşedintele panamez Juan Carlos Varela a anunţat, miercuri, intenţia guvernului său de a crea o comisie independentă care va analiza practicile financiare din ţară în urma scurgerii de informaţii de la firma de avocatură panameză Mossack Fonseca, ceea ce a dezvăluit o evaziune fiscală la nivel mondial fără precedent, relatează Reuters.

''Guvernul panamez, prin intermediul Ministerului de Externe, va crea o comisie independentă formată din experţi interni şi străini, pentru a evalua practicile noastre actuale şi a propune adoptarea unor măsuri pe care să le împărtăşim cu alte ţări, în vederea sporirii transparenţei sistemelor financiare şi juridice'', a spus Juan Carlos Varela.

O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea de conturi în paradisuri fiscale aparţinând unor 140 de responsabili politici sau personalităţi din întreaga lume.

Documentele, regrupate sub denumirea de "Panama Papers", provin de la casa de avocatură panameză Mossack Fonseca.

Potrivit Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii, ce reuneşte pentru această activitate 370 de jurnalişti din peste 70 de ţări, cel puţin 214.000 de entităţi offshore sunt implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume.