Parcursul Patria Bank la Bursa de Valori Bucureşti

Patria Bank este listată la Bursa de Valori Bucureşti la categoria Premium, sub simbolul PBK, după finalizarea fuziunii cu Banca Comercială Carpatica din 2017 şi schimbarea simbolului bursier din BCC în data de 13 iulie 2017. Acţiunile BCC s-au tranzacţionat la BVB începând cu 9 iunie 2004, cotaţia băncii trecând printr-o creştere fulminantă până în septembrie 2007, urmată de o prăbuşire abruptă şi acută încheiată în februarie 2009, şi o tendinţă des­cendentă continuă pe termen lung până în decembrie 2012.

Patria Bank a fost fondată în anul 1993 sub denumirea de Banca Romexterra, redenumită ulterior Nextebank, iar începând cu 30 aprilie 2014, acţionarul principal al băncii a devenit fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), schimbare ce a dus la lansarea noului brand sub care funcţionează banca din martie 2016, respectiv Patria Bank.

Banca ungară MKB, parte a grupului german BayernLB, a anunţat în ianuarie 2014 că şi-a vândut subsidiara românească Nextebank (deţinere de 96,3% din acţiuni) către Emerging Europe Accession Fund.

MBK Bank era, la vremea vânzării, a treia mare bancă din Ungaria, iar în octombrie 2006 a preluat pachetul majoritar al instituţiei de credit Romexterra pentru 100 de milioane de euro de la sindicaliştii din Petrom, conduşi de Liviu Luca şi consiliaţi în afaceri de Sorin Ovidiu Vîntu.

Romexterra Bank avea un profit brut de 22,81 milioane de lei (circa 6,2 milioane de euro - curs 2006) la finele lui 2005, dublu faţă de cel din 2004. Activele băncii au crescut în acel an de două ori şi jumătate până la puţin peste un miliard de lei (289 milioane de euro), conferindu-i o cotă de 0,7% din piaţă. Banca avea 40 de unităţi teritoriale în 2006.

În primăvara lui 2016, PBK a devenit acţionar majoritar în Banca Comercială Carpatica, cu o deţinere de peste 60%, pas urmat de demararea procesului de fuziune dintre cele două bănci. La rândul său, Banca Comercială Carpatica a fost înfiinţată în anul 1999 la Sibiu, iar începând cu data de 26 aprilie 2005, acţiunile Băncii Comerciale Carpatica (BCC) au fost listate la categoria Premium a Bursei de Valori Bucureşti, fiind incluse în indicii BETPlus, BET-XT, BET-XT-TR şi BET-BK.

Urmare a finalizării paşilor procedurali, din 1 mai 2017 cele 2 instituţii au devenit o singură bancă, sub numele Patria Bank, ce continuă să fie listată la Bursa de Valori Bucureşti.

• 2014-2016

Privită din perspectivă tehnică, evoluţia acţiunilor emitentului după finalizarea fuziunii este similară cu evoluţia titlurilor BCC premergătoare operaţiunii, în sensul că tendinţa descendentă pe care s-au înscris acţiunile PBK în ultimii doi ani este o continuare a tendinţei pe termen lung ce a dominat titlurile BCC din toamna lui 2014 încoace.

În ceea ce priveşte parcursul în decursul acestor ultimi cinci ani, reducerea capitalului social cu două treimi prin anularea a peste două miliarde de acţiuni BCC în toamna lui 2015 şi majorarea cu emiterea a 1,1 miliarde acţiuni noi a dus la o creştere parabolică a cotaţiei la BVB, însă revocarea posibilităţii tranzacţionării drepturilor de preferinţă ale acţionarilor Băncii Carpatica în cadrul bursei a fost primul pas într-o nouă tendinţă descendentă scurtă ce s-a încheiat în 21 ianuarie 2016, când preţul acţiunii a atins un bottom de moment. O primă perioadă de interregnum în care cotaţia a crescut a apărut în intervalul de exercitare a drepturilor de preferinţă în cadrul majorării de capital, 3 octombrie - 3 decembrie 2016.

În finalul lui decembrie, fondul american de investiţii JC Flowers a declinat invitaţia de a participa la capitalizarea BCC cu 110 milioane de lei, doar ca în finalul lunii ianuarie, BCC să anunţe că Nextebank, fosta Romexterra, a finalizat subscrierea, în cadrul unui plasament privat, a 986.663.916 acţiuni în valoare de 98,66 milioane de lei la capitalul Băncii Comerciale Carpatica, dezvoltare ce a dus ulterior la fuziunea dintre cele două, după ce Nextebank şi-a schimbat denumirea în Patria Bank.

După încheierea ofertei publice de preluare derulată în perioada 2 - 22 martie 2016, Patria Bank a ajuns la o deţinere de 64,16% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica. În cadrul ofertei au fost scoase la vânzare 206.400.818 acţiuni BCC (9,37% din totalul acţiunilor băncii), acestea fiind subscrise integral de Patria Bank, suma totală plătită depăşind 21,67 milioane lei.

După un uşor impuls de creştere în finalul lui martie 2016, apărut pe fondul anunţului că intenţia Patria Bank este ca entitatea ce rezultă din fuziune să rămână listată pe piaţa reglementată, titlurile emitentului au continuat tendinţa descendentă, pentru ca apoi, începând cu iulie, după unele schimbări în conducere, să se demareze o uşoară tendinţă crescătoa­re, în condiţiile publicării proiectului de fuziune şi a detaliilor privind procedura de retragere a acţionarilor. Rezultatele financiare semestriale publicate în 11 august de BCC au fost negative, fapt corelat cu evoluţia cotaţiei până în data de 19 august, cel puţin. În 29 noiembrie 2016 a fost primită aprobarea fuziunii de la banca naţională, iar puţin după mijlocul lunii ianuarie a fost dată asigurarea privind finalizarea procesului în următoarele luni după ce instanţa a dat un răspuns iniţial nefavorabil, blocând efectiv fuziunea din motive procedurale.

• 2017

Parcursul ascendent pe termen mediu s-a încheiat în februarie 2017, odată cu publicarea rezultatelor financiare pentru anul precedent, fapt ce a dus la traversarea unei perioade de evoluţie laterală, cu o creştere scurtă după anunţul privind schimbarea denumirii Băncii Comerciale Carpatica în Patria Bank, doar ca acţiunea să marcheze un nou prim pas într-o tendinţă descendentă după publicarea rezultatelor trimestriale în 15 mai 2017, care deşi nu erau pozitive, arătau o tendinţă de ameliorare a deteriorării. De altfel, în şedinţa din 15 mai a fost atins ultimul maxim multianual al cotaţiei emitentului.

Publicarea unui convocator în 23 iunie, ce privea reducerea capitalului social al băncii cu suma de 149,11 milioane de lei, la 227,12 milioane de lei, prin anularea unui număr de 1.491.181.900 acţiuni, a dus la o scădere severă a cotaţiei, urmată de o revenire după anunţul referitor la finalizarea fuziunii şi schimbarea simbolului de tranzacţionare. Reducerea venea pentru acoperirea parţială a unei pierderi cumulate în valoare de 152,55 milioane de lei. Ulterior, în urma fuziunii finalizate în 7 iulie 2017, capitalul social al băncii s-a majorat la 376,23 milioane de lei, divizat în 3.762.399.213 acţiuni, cu valoare nominală de 0,1 lei. EEAF a ajuns, astfel, la o deţinere de 76,20% din noua bancă.

În prima zi de când simbolul bursier al băncii s-a modificat, acţiunile Patria Bank s-au apreciat cu 5,94%, până la 0,107 lei/unitate. Aprecierea venea după două zile de suspendare de la tranzacţionare, în perioada 11-12 iulie 2017.

La ceremonia de la BVB, Horia Manda, preşedintele Consiliului de Administraţie, declara că banca va reveni pe profit din cel de-al patrulea trimestru din acel an. La 28 iulie, acţionarii au votat reducerea capitalului cu 149,11 milioane de lei, astfel cotaţia a demarat începând cu 31 iulie un parcurs negativ pe termen scurt până în 18 august, când PBK a găsit suport.

La 31 august 2017, compania a transmis rezultatele financiare semes­triale, fapt ce a antrenat o nouă sesiune de vânzare pe titlurile PBK.

Totodată, la 9 august, Ilie Carabulea, fost acţionar, care, împreună cu un număr de alţi patru acţionari, aveau 20% din BCC, a solicitat instanţei să oblige Patria Bank să îi plătească 40,66 milioane de lei, sumă aferentă acţiunilor răscumpărate de bancă în cadrul ofertei de preluare. În răs­puns, banca a notificat piaţa că "plata acţiunilor care au făcut obiectul cererilor de retragere ca urmare a fuziunii dintre Banca Comercială Carpatica şi Patria Bank nu este scadentă încă".

A urmat, începând cu finalul lunii septembrie 2017, un nou raliu pe termen mediu în trendul descendent pe termen lung, evoluţie ce a ţinut până în 22 noiembrie. Raliul pe termen mediu a apărut pe fondul unui ricoşeu dintr-un prag de preţ ce a acţionat ca suport/rezistenţă în mai multe rânduri în perioada analizată. Lichiditatea redusă a ajutat titlul PBK, contribuind cu oscilaţii pozitive de preţ mai însemnate.

Ulterior evoluţiei pozitive din finalul lunii septembrie, după o zi de suspendare de la tranzacţionare, în 23 octombrie, cotaţia emitentului a suferit un recul de 5,28% în şedinţa următoare, din 26 octombrie. Titlurile PBK au fost suspendate în sensul operării reducerii capitalului social prin reducere de acţiuni, diminuare ce fusese anunţată prin convocatorul din 23 iunie. Primirea aprobării de la BNR pentru operaţiune a fost anunţată în data de 12 octombrie. Cotaţia a revenit, ulterior, rapid, în perioada 27 octombrie - 22 noiembrie preţul titlului PBK urcând cu 12,1%.

La parcursul pozitiv a contribuit faptul că, în 15 noiembrie, compania a publicat rezultatele la nouă luni ce arătau o stagnare a pierderilor la nivelul celor de la finalul primului semestru din acel an, o creştere a veniturilor din exploatare, precum şi o reducere substanţială a cheltuielilor operaţionale.

• 2018

În 7 februarie 2018, emitentul a anunţat convocarea acţionarilor în 12 martie pentru aprobarea majorării capitalului social cu maxim 60,53 milioane de lei, la 287,66 milioane de lei, inclusiv prin conversia unui împrumut de 4,35 milioane de euro, acordat băncii de EEAF Financial Services, acţionarul majoritar, în 2016. Ulterior, spre finalul lunii februarie, convocatorul a fost completat cu o conversie în acţiuni a unui nou împrumut de la EEAF, de 4,3 milioane de euro, contractat în februarie 2018.

Majorarea capitalului se realiza pentru susţinerea planurilor de dezvoltare ale băncii, potrivit unui comunicat, prin oferirea acţiunilor noi către toţi acţionarii PBK. Acţionarului majoritar îi revenea suma de 9,9 milioane de euro din majorarea de 13 milioane de euro, 8,65 milioane de euro (40,3 milioane de lei), reprezentând subscrierea prin conversie a împrumuturilor menţionate. Diferenţa era prin aport în numerar, iar acţionarilor minoritari le-a revenit suma de 3,1 milioane euro, pentru exercitarea drepturilor de preferinţă. Operaţiunea s-a finalizat în luna iunie 2018, noul capital al băncii fiind de circa 274 de milioane de lei, împărţit într-un număr de 2.741.656.922 de acţiuni. Hotărârea de majorare a făcut obiectul mai multor litigii demarate de acţionarul minoritar Ilie Carabulea.

Raportul financiar anual pe 2018, din 15 februarie, a produs o nouă depreciere a cotaţiei, urmată de o perioa­dă de stagnare până la cifrele trimestriale ce urmau peste trei luni.

Rezultatele financiare la trei luni, publicate în 15 mai 2018, au dus la o nouă sesiune de vânzări ce a dus preţul la un minimum al celor trei ani precedenţi, atins la începutul lunii septembrie, cotaţia coborând sub pragul de 0,1 lei/titlu, valoarea nominală.

În cea de-a două jumătate a lui septembrie, cotaţia a urcat semnificativ, în condiţiile în care emitentul a anunţat în data de 20 a lunii că ASF a aprobat prospectul proporţionat pentru majorarea capitalului social ce avea să se deruleze în perioada 21 septembrie - 22 octombrie, în cadrul căreia urmau se se pună în vânzare un miliard de noi acţiuni nominative, reprezentând 36,5% din capitalul social al emitentului (100 milioane de lei), la un preţ de subscriere de 0,1 lei/acţiune. Majorarea s-a efectuat şi prin conversia, în limita sumei de 23,75 milioane de lei, a împrumutului acordat de acţionarul majoritar EEAF în data de 29 martie 2018. După operaţiune, capitalul a devenit 311,53 milioane de lei, după subscrierea unui număr de 373,67 milioa­ne de lei (37,36 miilioane de lei), puţin peste o treime din ofertă. Valoarea conversiei în majorare a fost de aproape 23,33 milioane de lei, iar 14,03 milioane de lei a reprezentat aportul în numerar al acţionarilor minoritari.

Un alt impuls ascendent a venit în octombrie din partea veştii că Patria Bank a semnat un acord pentru vânzarea unui portofoliu de aproximativ 9.800 de credite de consum negarantate acordate persoanelor fizice, în valoare de circa 245 de milioane de lei, cu InvestCapital Ltd.

A urmat un nou parcurs descendent, agravat de vânzările generale cauzate de OUG114/2018, ce a dus cotaţia PBK la un nou minim, al ultimilor şase ani.

• 2019

Din minime, preţul acţiunii emitentului a configurat un trend ascendent susţinut în perioada dintre începutul anului acesta şi prezent, iar, în 20 februarie, banca a anunţat obţinerea unui profit net de circa 0,5 milioa­ne de lei pentru anul 2018, faţă de o pierdere de 42,5 milioane de lei în anul 2017.

"În mai puţin de doi ani de la data fuziunii, pe fondul intensificării activităţii comerciale (în special de creştere a creditării), a optimizării în zona activelor fixe neproductive şi al intensificării recuperării creditelor neperformante, banca a atins punctul de «break-even» (n.r. prag de rentabilitate), intrând, începând cu a doua jumătate a anului 2018, în teritoriu pozitiv de profitabilitate operaţională lunară", menţiona banca într-un comunicat.

Aceasta arăta că în ultimele două trimeste din 2018 instituţia de credit a cumulat un profit net de 23,78 milioane de lei, ce a acoperit pierderile înregistrate în primele şase luni ale anului, menţionează Patria Bank în raport, în condiţiile în care veniturile din exploatare obţinute în trimes­trul al III-lea şi al IV-lea din 2018 au fost de aproape 89,78 milioane de lei, cu circa 28% peste cele din primele şase luni ale anului trecut, în timp ce cheltuielile operaţionale au urcat numai cu 2%, până la 81,27 milioane de lei, pentru acelaşi interval de raportare.

În şedinţa din 7 martie, Consiliul de Administraţie al Patria Banka a decis să o numească pe Daniela Iliescu în funcţia de director general începând cu data de 1 aprilie 2019, pentru un mandat de doi ani. Conducerea administrativă a Patria Bank a decis încheierea mandatului de director general al lui Bogdan Merfea care, însă, a rămas membru al Consiliului de Administraţie Patria Bank şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Patria Credit.

Pentru primul trimestru al acestui an, PBK a raportat în 15 mai pierderi de 2,29 milioane de lei, comparativ cu un rezultat negativ de 19,01 milioane lei în perioada similară a anului trecut, iar veniturile totale din exploatare au fost de 39,59 milioane de lei, faţă de 30,87 milioane de lei în perioada similară a anului 2018.

"Banca a demarat programul de restructurare prevăzut pentru anul 2019 cu obiectivul de optimizare a bazei de costuri în directă corelaţie cu asigurarea unui model de afaceri viabil şi a unei structuri interne cores­punzătoare acestuia", se arăta într-un comunicat.

În prezent, cotaţia PBK are un comportament similar cu cel al pieţei, bifând o perioadă de câteva săptămâni de stagnare. Totodată, în comparaţie cu preţul de închidere afişat în şedinţa din 24 decembrie, cotaţia PBK a înregistrat o apreciere de peste 30% în prezent.

De menţionat faptul că acţionarii instituţiei bancare au aprobat în adunarea din 13 august emiterea de obligaţiuni cu o valoare maximă de 5 milioane de euro, operaţiune ce se derulează în perioada 16 septembrie - 4 octombrie. Oferta poate fi închisă anticipat la o subscriere de cel puţin 6.000 de obligaţiuni. Preţul de emisiune a titlurilor, ce au o maturitate de opt ani, este de 500 de euro/unitate, obligaţiunile purtând o rată a dobânzii fixă de 6,5%/an. În cadrul operaţiunii de piaţă, subscrierea minimă este de 50 de obligaţiuni, iar cea maximă de 10.000 de titluri, adică întreaga emisiune. În cazul suprasubscrierii metoda de alocare a obligaţiunilor este pro-rata.

Totodată, de importanţă mai este şi faptul că banca a trecut pe profit în cel de-al doilea trimestru din an, afişând un profit net de 2,8 milioane de lei la finele semestrului întâi, în comparaţie cu o pierdere de 23,3 milioane de lei în primele şase luni ale anului trecut.

EEAF Financial Services BV, acţionarul majoritar al Patria Bank, are în prezent o deţinere de 82,22% din grupul bancar.

Valoarea de piaţă a PBK la BVB se ridică la circa 291,6 milioane de lei.