Parlamentul European validează noua Comisie Europeană: Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv

Parlamentul European a aprobat ieri, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană pentru mandatul 2024-2029, condusă de Ursula von der Leyen. Votul marchează un moment de referinţă pentru România, prin faptul că Roxana Mînzatu devine oficial vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, responsabilă pentru competenţe, pregătire profesională şi gestionarea resurselor umane. Aceasta este o premieră istorică pentru România, care, la 17 ani de la aderare, ocupă pentru prima dată o poziţie de conducere la nivelul Executivului european.

Noua Comisie Europeană (Comisia von der Leyen II) a fost validată cu 370 de voturi pentru, 282 împotrivă şi 36 de abţineri. Mandatul său va începe pe 1 decembrie 2024. Ursula von der Leyen a prezentat în plen echipa sa ca fiind una "cu adevărat europeană", alcătuită din foşti lideri guvernamentali, experţi din diverse domenii şi lideri locali, subliniind diversitatea şi profesionalismul acesteia. Ea a punctat că echipa sa este potrivită "pentru acest moment din istoria Europei" şi a făcut apel la cooperare strânsă între Parlamentul European, statele membre şi Comisia Europeană.

În discursul său, von der Leyen a pus un accent deosebit pe rolul Roxanei Mînzatu în cadrul noii Comisii Europene. Vicepreşedintele executiv va avea misiunea de a conduce politicile europene legate de dezvoltarea competenţelor cetăţenilor, educaţie şi adaptarea forţei de muncă la provocările viitorului.

Ursula von der Leyen a declarat: "Fundamentul economiei noastre îl reprezintă oamenii. Munca lor asiduă, talentul şi abilităţile lor sunt cheia competitivităţii noastre. Competitivitatea de astăzi depinde mai puţin de costul forţei de muncă şi mai mult de cunoştinţele şi pregătirea lucrătorilor. Din acest motiv, am numit-o vicepreşedinte executiv pe Roxana Mînzatu, pentru a conduce eforturile noastre în privinţa competenţelor şi pregătirii".

Ea a subliniat că mandatul lui Mînzatu se va concentra pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, salariile echitabile, echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, accesul la educaţie şi locuinţe decente, toate fiind piloni esenţiali ai economiei sociale de piaţă a Europei.

• Busola competitivităţii: o strategie pentru viitorul economic al Europei

Un alt punct esenţial din programul noii Comisii este lansarea "Busolei pentru Competitivitate", o iniţiativă care va ghida transformările economice ale Uniunii Europene. Aceasta se bazează pe trei piloni principali:

- Reducerea decalajului în inovare faţă de SUA şi China - un angajament de a poziţiona Europa ca lider global în tehnologie şi inovare.

- Decarbonizarea în sinergie cu competitivitatea - sprijinirea tranziţiei ecologice, fără a sacrifica locurile de muncă sau dezvoltarea economică.

- Securitatea energetică - reducerea dependenţei de resursele externe şi investiţii în energia curată.

Von der Leyen a evidenţiat că tranziţia către o economie verde trebuie să fie realizată "cu industria, nu împotriva ei" şi că primul mare proiect al noii Comisii va fi "Acordul pentru o Industrie Curată", care va fi propus în primele 100 de zile ale mandatului.

Preşedinta Comisiei Europene a plasat apărarea europeană pe agenda sa prioritară, pledând pentru o creştere semnificativă a cheltuielilor în acest domeniu.

"Cheltuielile pentru apărare ale UE trebuie să crească. Avem nevoie de o piaţă unică pentru apărare, de o bază industrială de apărare consolidată şi de proiecte europene comune în acest domeniu. În primele 100 de zile, vom prezenta o cartă albă privind viitorul apărării europene", a anunţat von der Leyen.

Ea a subliniat că Dan Jorgensen şi Andrius Kubilius vor coordona măsurile de reducere a costurilor energetice, promovarea energiei curate şi sprijinirea IMM-urilor implicate în industria de apărare. Totodată, a reiterat angajamentul UE de a colabora strâns cu NATO pentru a răspunde provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina şi alte conflicte regionale.

În ceea ce priveşte industria auto, preşedinta Comisiei a anunţat crearea unui Dialog Strategic pentru Viitorul Industriei Auto din Europa.

"Această industrie este o mândrie europeană. Milioane de locuri de muncă depind de ea şi trebuie să ne asigurăm că viitorul automobilelor va continua să fie construit în Europa", a declarat ea, menţionând că Apostolos Tzitzikostas, comisar responsabil de transport şi turism, va juca un rol esenţial în acest demers.

• Reacţiile europarlamentarilor români

Europarlamentarii români au salutat decizia de validare a noii Comisii Europene, dar au adus în discuţie şi priorităţile naţionale.

Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al Partidului Popular European (PNL/PPE), a declarat: "Vom lucra laolaltă, ca Parlament European, cu noii membri ai Comisiei Europene. O să ducem Europa mai departe, vom veni cu rezultate, vom construi. Am auzit ce au spus oamenii la alegerile europene. Oamenii, pe 9 iunie, au spus că vor o Europă care să îi protejeze, care să se concentreze pe securitate, pe apărare, pe protejarea frontierelor noastre. Vom construi o Europă care să fie mai competitivă, cu o economie mai puternică pentru că competitivitatea înseamnă locuri de muncă sigure, ceea ce garantează standarde sociale mai ridicate în Europa. (...) Vom avea un buget care va fi clar aliniat în următorii ani cu priorităţile Uniunii Europene: siguranţă, securitate, competitivitate, agricultură şi sprijinirea statelor învecinate. Un buget care să fie mai simplu, mai uşor, mai puţin birocratic, un buget care să fie corespunzător valorilor noastre. Cine vrea să primească fonduri europene, trebuie să respecte valorile europene, statul de drept. Un buget este un instrument esenţial pentru a ajuta cetăţenii în vremuri bune, dar şi în vremuri de criză şi vă vom sprijini cu o majoritate pro-europeană amplă".

Dan Nica (PSD/S&D) a spus: "Delegaţia română din grupul S&D va vota pentru Colegiul Comisarilor astăzi, pentru că noi credem într-o Europă puternică şi unită, dar nu este un vot în alb; este un vot condiţionat, bazat pe câteva criterii clare, precise şi importante". Dan Nica a menţionat necesitatea promovării unei Europe sociale, asigurarea unor facturi de energie accesibile pentru cetăţeni şi sprijinirea unei industrii europene competitive, capabile să ofere locuri de muncă bine plătite.

Mai departe, Nica a adresat un apel direct preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a investiga posibilele ingerinţe străine din primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, care au avut loc duminica trecută: "Vrem să ştim cine s-a amestecat cu brutalitate şi în mod grosolan în alegerile prezidenţiale din România, cine sunt acele entităţi străine, cine sunt acele companii care au cumpărat pe bani mulţi şi au influenţat în mod brutal democraţia. Această intervenţie a dumneavoastră şi a Colegiului Comisarilor trebuie să arate ca în UE, în România, nu se poate cumpăra democraţia şi vrem să ştim cine au fost aceia care au dat bani, pentru că pe aceia care au luat îi ştim, i-au luat TikTok, Facebook şi Instagram. Pentru că dacă acum nu sunt luate cele mai dure măsuri pentru cei care au încălcat legile europene, legile naţionale, înseamnă că în UE orice şi oricând poate fi cumpărat, iar democraţia nu trebuie să fie niciodată de vânzare".

În intervenţia sa, Dan Barna (USR/Renew Europe) s-a referit şi el la acelaşi subiect, al alegerilor prezidenţiale, şi a spus: "A sosit momentul să începem să îndeplinim aşteptări şi să furnizăm rezultate. Acum, nu peste doi ani sau cinci ani. Cer de la acest pupitru al Parlamentului o preocupare adevărată pentru statul de drept, cer o aplicare strictă şi clară a legislaţiei privin reţelele sociale, cer mecanisme mai dure pentru combaterea dezinformării şi măsuri mai eficiente de răspuns la războiul hibrid care vine din ce în ce mai mult peste noi. Altfel, alegerile democraţice aşa cum le ştim şi ni le dorim în Europa s-ar putea să devină istorie. Suntem o Uniune a oamenilor, nu a algoritmilor. Aşa că cer acestei Comisii ca o operaţiune precum cea de la alegerile de duminica trecută din România să nu mai poată fi posibilă. Trebuie să acţionăm acum".

Deputatul european Gheorghe Piperea (AUR/ECR) a criticat dur Comisia Europeană şi a anunţat că nu va vota pentru învestire. Gheorghe Piperea a afirmat: "Chiar în acest parlament, doamna von der Leyen a făcut o declaraţie în iulie, pronunţând un clişeu: nu vom lăsa pe nimeni în urmă. Asta ar însemna ca von der Leyen să aibă grijă de cetăţenii României care trăiesc la limita sărăciei. În 2019, săracii europeni erau în număr de 100 de milioane, iar în 2023, de 102 milioane. 6,5 milioane sunt cetăţeni români. Au contat mai mult mirajul schimbărilor climatice, războiul, afacerile companiilor farmaceutice, bancare şi tehnologice, inclusiv vaccinurile inutile, cu emblematicul Pfizergate în frunte. Noul colegiu al comisarilor a rezervat un trend special pentru elita neo-feudală a UE. Cetăţenii obişnuiţi vor fi lăsaţi pe peronul gării. De aceea, votul meu este contra învestirii acestei Comisii".

Cert este că, după votul pozitiv primit ieri din partea majorităţii din Parlamentul European, noua Comisie Europeană trebuie să transforme Uniunea Europeană într-un lider global în domenii precum inovarea, tranziţia verde şi securitatea europeană. Roxana Mînzatu, în calitatea sa de vicepreşedinte executiv, va juca un rol central în definirea politicilor centrate pe oameni, educaţie şi pregătire profesională, consolidând totodată poziţia României în arhitectura decizională europeană.