Parlamentul, informat despre forţele militare trimise peste hotare

Peste 6400 de militari, poliţişti şi jandarmi vor efectua misiuni în străinătate în cursul anului 2023, potrivit informării trimisă de preşedintele Klaus Iohannis către Parlamentul României, care a luat act în plenul de ieri despre această decizie. Potrivit documentului citat, 4041 de militari vor activa în acest an peste hotare în misiuni NATO, ONU sau UE în Kosovo, Irak, în zona Mării Mediterane, dar şi în zonele de conflict din Africa, India şi Pakistan. Acestora li se vor adăuga şi 2445 de angajaţi ai Ministerului de Interne care vor fi trimişi în misiunile internaţionale care se desfăşoară pe Glob.

O altă informare dezbătută de senatori şi deputaţi a fost aceea în care Klaus Iohannis a anunţă că a aprobat intrarea, staţionarea şi desfăşurarea de operaţiuni pe teritoriul ţării noastre a detaşamentului spaniol de aeronave multirol pentru executarea misiunilor în cadrul activităţilor de vigilenţă sporită a NATO.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai informat Parlamentul cu privire la aprobarea dislocării, în 72 de ore, la nevoie, a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicatp - VJTF în scoppul pregătirii şi desfăşurării de operaţii militare pe teritoriul ţării noastre, potrivit datelor de planificare transmise de către NATO.

Cele trei informări au fost criticate dur de senatorul neafiliat Diana Şoşoacă, care a spus că este inacceptabil ca teritoriul României să fie transformat în teatru de război.

"Sunt informări care au fost transmise Parlamentului în 23 decembrie 2022, 18 ianuarie 2023 şi 8 februarie 2023. Conform Regulamentului, Birourile Reunite ale Parlamentului trebuiau să ne aducă la cunoştinţă în termen de 5 zile. Ce se întâmplă acolo (n.red. - în Ucraina) este de fapt un conflict între SUA şi Federaţia Rusă, iar teritoriul României e folosit ca teatru de război. Ceea ce faceţi cu teritoriul României este un act de înaltă trădare. În cât timp va fi NATO aici în cazul în care suntem atacaţi? Conform Tratatului, în 72 de ore, timp în care va trebui să ne descurcăm cum putem. (...) Aceasta este una dintre cele mai periculoase informări care ni se aduce la cunoştinţă, după o lună, şi mă întreb de ce plenul camerelor reunite nu a fost întrunit cel târziu în 13 februarie. (...) Este inacceptabil ca în acest moment să fim informaţi că pe teritoriul naţional s-a dislocat Forţa de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată. Asta înseamnă că mai avem un pas şi vom fi solicitaţi să aprobăm intrarea României în război, într-un război în care va fi folosită doar ca teatru de operaţiuni", a afirmat Diana Şoşoacă.

De partea ei s-a situat şi deputatul neafiliat Mihai Lasca, care a solicitat parlamentarilor să nu fie de acord cu informările trimise de preşedintele Iohannis.

Plenul Parlamentului a adoptat, ieri, cu 285 de voturi pentru, 5 voturi contra şi 2 abţineri, o declaraţie prin care condamnă din nou războiul declanşat în urmă cu un an de Federaţia Rusă contra Ucrainei.

La finalul acestui vot, reprezentanţii PNL şi ai USR au ţinut să le răspundă senatorilor neafiliaţi, dar şi celor de la AUR care în ultima vreme au avut luări de poziţii favorabile Kremlinului.

"Este de datoria noastră minimă morală, ca de fiecare dată când auzim astfel de cuvinte ce cele rostite mai înainte de la acest pupitru, să ieşim public şi să fim de partea bună a istoriei, să fim de partea adevărului. Este absolut inacceptabil ca nişte colegi care vin într-un soi de hemoragie aici, zilnică, din Ambasada Rusiei - şi vreau să clarific acest lucru: colegii care au vorbit se duc săptămânal, lunar în Ambasada Rusiei, în casa celor care îl validează pe criminalul Putin în acest război sângeros - se ridică la acest pupitru şi folosesc nişte cuvinte şi nişte teorii care sperie nu doar poporul român, ci întreaga populaţie. Stimaţi colegi, ceea ce fac unele partide politice din România, ceea ce fac unii politicieni absolut iresponsabil astăzi de la pupitrul Parlamentului este un rău mult mai mare decât vă puteţi imagina. Este la fel ca şi cum aţi arunca o grenadă, pentru că ceea ce se spune de la pupitrul Parlamentului este atât de toxic încât nu ştiu dacă noi realizăm cu adevărat. Orice partid politic, orice lider al unui partid politic, orice politician din acest Parlament care are curajul direct sau indirect să ia partea Federaţiei Ruse care calcă în picioare poporul ucrainean are pe mâinile sale sângele celor care mor zilnic acolo", a spus deputatul liberal Pavel Popescu, membru al Comisiei de Apărare, Ordine publică şi Siguranţă Naţională.

În replică, deputatul George Simion, preşedintele AUR a afirmat că Pavel Popescu nu înţelege discursul politic şi a spus: "Trebuie să liniştim de la tribuna Parlamentului toţi românii: nu intrăm în război. Nu ne trimitem copiii la război, cum a zis cineva. Românii au fost speriaţi mult prea mult de pandemie, de crizele repetate. Lăsaţi-i să stea liniştiţi pentru că nu ne trimite nimeni în război, într-un război care nu e al nostru".

La rândul său, deputatul Dan Barna, USR, a precizat: "Guvernul şi Parlamentul s-au mişcat mult prea târziu, după ce cetăţenii acestei ţări au fost alături de refugiaţii ucraineni încă din prima zi de război. Declaraţia aceata a fost o iniţiativă pentru ca Parlamentul României să fie în rând cu parlamentele Europei şi să nu mai fim din nou ciuca miştourilor şi ciuca indolenţei cu reacţie la două-trei săptămâni ale preşedintelui sau ale Guvernului, după ce Moldova ne spune că este în criză. Este corect politic şi moral să fim alături de o ţară căreia îi sunt violate femeile, îi sunt ucişi copiii şi tinerii de către un agresor care este Federaţia Rusă. Faptul că trompetele Rusiei vorbesc astăzi din Parlamentul României minute în şir este un lucru inacceptabil, pe care îl condamn ferm".

Senatorul social-democrat Titus Corlăţean a spus că declaraţia adoptată de Parlament este un act corect din punct de vedere al dreptului internaţional şi un act de demnitate naţională, deoarece, potrivit dreptului internaţional, agresorul - în speţă Federaţia Rusă - trebuie condamnat.